Scutecele natiunii si hainele imparatului. Note de antropologie publica a fost lansata la Clubul Taranului din Bucuresti in fata unui public neasteptat de numeros. „Eu nu am avut in viata mea o sala atit de plina la o lansare de carte. Nu mai scriu nici o carte, in conditiile astea“, a remarcat si ironizat sociologul Dumitru Sandu. Ministrul Culturii, Daniel Barbu, profesori universitari, doctoranzi si jurnalisti pasionati de antropologie au venit la Muzeul Taranului Roman, marti, 2 aprilie, pentru lansarea ultimului volum scris de Vintila Mihailescu.
Frica de curent, o boala nationala
„Domnul Mihailescu are o schema, un model de compozitie a eseurilor sale din carte, seamana foarte mult cu un eseist francez din secolul al XVI-lea, Michel de Montaigne. Vintila Mihailescu procedeaza la fel cum a facut acest mare inaintas, care, pentru ca avea, de asemenea, o cultura impresionanta, se juca intre palierul experientei personale si bibliografia imensa“, a deschis lansarea-dezbatere Serban Anghelescu, cel care a fost si moderatorul evenimentului. „De exemplu, in eseul «Scutecele natiunii», domnul profesor se mira de o boala nationala, frica de curent. Ca sa o explice, pleaca de la o experienta personala si ajunge, prin bibliografie, la faptul ca aceasta frica vine din superprotectia pe care o indura un nou-nascut in Romania, superstringerea in scutece. Asta e schema lui Vintila Mihailescu: pleaca de la un fapt trait personal si ajunge, prin bibliografie, la explicatii erudite“, a punctat etnologul.
Pe de alta parte, sociologul Dumitru Sandu a remarcat ca volumului ii lipseste ceva. „Cartea lui Vintila Mihailescu are o singura lipsa, sper ca la editia a doua sa se faca modificarea pe care o propun, banuiesc ca editura e peste tot si aude: ii lipseste un glosar. De exemplu, incep sa ma intreb dupa doua capitole ce are profesorul Mihailescu cu jurnalistii? Sint interlocutorii dumneavoastra preferati pentru starile sociale care nu va plac, pentru dialogurile care nu va plac, pentru intrebari legate de explicarea prin mentalitatea romanilor“, a aratat Dumitru Sandu, care a fost si cel care a smuls de la Vintila Mihailescu declaratiile nu tocmai pozitive despre jurnalisti.
Sociologul si-a exprimat si admiratia pentru o latura extraprofesionala a colegului sau. „Nu inteleg de unde va luati exemplele? Ca traiesc si eu in societatea asta, dar nu mi se intimpla atitea lucruri.“
Recursul la mentalitate este o lene spirituala
Societatea asta a fost un alt punct al discutiei despre unul dintre subiectele volumului Scutecele natiunii si hainele imparatului. Note de antropologie publica: mentalitatea romanului. „Eu sint dintre cei care stiu ca explicarea prin mentalitati este dovada de lene intelectuala. Dar de unde vine frecventa foarte mare din media, din discutiile de la cafenea de a explica ceea ce se intimpla prin «asa e romanul», prin gene culturale? Sint niste articole superbe in carte ce explica asta. Una dintre explicatiile mele se refera la faptul ca romanul este centrat pe efortul intelectual minim si o tentatie de a scapa de orice explicatie. Daca pui stampila negativa pe orice inseamna explicare de mentalitate, este o eroare, un sociolog, un antropolog nu poate sa faca asa ceva. Daca explic simplist «asa e romanul», vreau sa scap de o tensiune intelectuala pe care o am“, a mai spus Dumitru Sandu.
Vintila Mihailescu a fost de acord: „Sint total de acord ca recursul la mentalitate este o lene spirituala, este un joc periculos, caci ne absolva de orice responsabilitate, asta e, nu mai e nevoie sa cautam solutii. Doar ca asta e pus intr-o fantasma si nu o realitate“.
Cromozomul imbirligat si vinovat
Si totusi, ce are autorul cu ziaristii? „Ma obsedeaza jurnalistul, uneori ma enerveaza in momentul in care imi pune intrebari de genul: «Credeti ca asta este in genomul romanului?». Da, cromozomul imbirligat si cret al romanului le explica pe toate. Obsesia mea fata de jurnalisti se explica si prin faptul ca media a devenit aceasta fabrica de fabulatii, de mitologii care inlocuiesc realitatea, o uzina care construieste o realitate fantasmata, de doi bani, la care ne referim cu totii si in care incepem sa traim cu totii. Daca o societate intreaga incepe sa creada intr-o fabulatie, sociologic vorbind, acea fabulatie devine realitate sociala. Or, chestia asta a mea nu e doar umorala, ci are legatura cu modul in care media ajunge sa construiasca realitati in care incepem sa ne mutam“, a explicat antropologul.
Constiinta incarcata a modernitatii imperialist-colonialiste
Bogdan Ghiu a vorbit, la rindul sau, despre cartea lui Vintila Mihailescu: „In conditiile in care discursurile intelectuale s-au lasat infiltrate de politic, ajungind sa fie mai mult ventrilocii decit gindire proprie, este bine ca intervine un antropolog al carui merit este de a obiectiva pozitiv. Antropologia este singura, poate, dintre disciplinele umaniste care a parcurs aproape tot cercul, acela de la constiinta incarcata de a fi facut modernitatea imperialist-colonialista, de a fi fost versantul cinic al stiintelor sociale, care creeaza fictiuni conceptuale, fiind acum constiinta cea mai lucida si mai relativista despre fictiunile conceptuale care ne joaca, falsele naturalitati si continuele naturalizari politico-mental-conceptuale. Exista exercitarea publica a unei stiinte sociale in conditiile in care puterea se bazeaza pe fictiuni conceptuale provenite tot din stiintele sociale, instrumentalizate ideologic“.
„Consider ca antropologul e un scriitor ratat, care incearca sa supracompenseze cu ce poate, cu informatii de teren. Dar daca ar avea talent la scris, ar renunta a doua zi la antropologie. Dar partea de naratiune, de stil e importanta in toate stiintele sociale, e important sa stii sa te adresezi publicului. Cu conditia sa nu se ia antropologia drept roman, si nici romanul sa nu creada ca face etnografie“ – Vintila Mihailescu.
Galerie foto
