Povestea lui „post-narativa“ se petrece in Florida, unde patru liceence din Kentucky zoresc in vacanta de primavara pentru a indeplini ceea ce pentru multi adolescenti americani e un rit de trecere: o saptamina pe care o petrec in costume de baie si pe care o scalda in alcool, sex si droguri, distrugind totul in jur (inclusiv camere de hotel), cu inconstienta de care numai adolescentii sint capabili.
Dupa o petrecere cu droguri, cele patru fete sint saltate de politie, iar un gangsta rapper cu dintii imbracati in metal (James Franco ireprosabil intre oroare, spaima si fascinatie) le plateste cautiunea. Una dintre fete (Selena Gomez), cea mai cuminte, se sperie de lumea in care le introduce Alien, care a facut avere din traficul de droguri, si pleaca acasa. Ca in melodia cu cei zece elefanti care se leganau pe o pinza de paianjen, o a doua fata (Rachel Korine) pleaca si ea dupa ce e ranita de rivalul lui Alien (interpretat de rapperul Gucci Mane, aflat in puscarie cind Harmony Korine i-a propus rolul). Dar ceea ce doreste Alien de la fete nu e sa le foloseasca in afacerile cu stupefiante. Dezaxat, fascinant, Alien e sedus de amestecul de torid si pericol pe care il emana fetele, alaturi de care se arunca in actiuni fara sens, furind si agresind de amorul artei alti oameni veniti in vacanta. Pasul pina la violenta extrema e facut fara judecata, asa cum la prima actiune, cind au pradat cu pistoale de apa un fast-food ca sa faca rost de bani de drum, fetele au pretins, dupa cum le-a sugerat una dintre ele, ca sint intr-un joc video.
Korine, care a scris scenariul la Kids, de Larry Clark, se declara fascinat de cit de usor trec adolescentii de la gind la fapta, si e vizibil fascinat nu doar de cultura pop, dar si de adolescentii de azi – dovada ca in aceasta provocatoare oglinda o include si pe sotia sa in virsta de 27 de ani pe care o vopseste blond-roz si o face sa regreseze pina la 15-16 ani. Filmul e provocator chiar si pentru cinefili, nu doar pentru spectatorii nepretentiosi de la mall (e interzis oricum tinerilor sub 18 ani) pentru ca regizorul se fereste sa emita vreo judecata de valoare, facindu-ne si pe noi sa ezitam intre fascinatie (atractie in cazul publicului masculin) si repulsie. Provocator e si faptul ca trei dintre cele patru protagoniste sint tinere actrite lansate de productii mainstream pentru copii si tineret – Selena Gomez si Vanessa Hudgens in productii Disney, iar Ashley Benson de serialul TV Sweet Little Liars. (Inutil de adaugat ca Vacanta de primavara nu e pentru fanii acestora.) La lista de provocari putem trece si stilistica filmului, pe care Korine l-a dorit „lit with candy“, ca niste bomboane Skittles, si care curge „in loop“ cu replici si situatii repetitive, dar fara un punct culminant sau un ritm care sa te tina in stare de fascinatie pina la final. Nu tine de narativ ori de post-narativ – si filmele lui Gus Van Sant sugereaza niste stari, dar au o estetica mult diferita. Lucrind cu materialul clientului, Korine isi asuma toate riscurile. Acela de a fi hiperprovocator pina la a nu fi inteles deloc. Daca aveti nevoie si de confirmari internationale, iata: „The Huffington Post“ – „Scarface meeting Britney Spears“ si „The Guardian“ – „a morally ambiguous piece of pop art“.
O scurta notita pentru o lunga despartire
Roger Ebert nu a scris despre Spring Breakers; pe site-ul lui, rogerebert.com, o sa gasiti cronica lui Richard Roeper, dar asta e… Roger Ebert a murit pe 4 aprilie, din pricina unor complicatii provocate de cancerul cu care se lupta din 2006 si care il desfigurase, impiedicindu-l de citiva ani sa mai poata minca, bea ori vorbi. Cu toate astea, cel mai cunoscut critic de film american si-a continuat munca. L-am vazut o singura data la Cannes cu coada ochiului (Leo l-a vazut mai mult). Deja era foarte bolnav si traversa totusi Oceanul. In loc sa se inraiasca, sa se insingureze si sa refuze o lupta evident pierduta, Ebert a continuat sa munceasca. Devenise in ultima vreme tot mai intelegator cu filmele. Avea calitatea de a cauta ce era mai bun in ele si de a nu fi rau. Era o calitate umana, nu profesionala. Dupa 70 de ani, din care 46 petrecuti in redactia „Chicago Sun-Times“ si 31 pe micul ecran, unde a lansat alaturi de Gene Siskiel un nou model de emisiune de cinema (in ritm normal scria cam 280 de cronici pe an), Roger Ebert si-a luat o binemeritata vacanta.
Vacanta de primavara/Spring Breakers. Regia: Harmony Korine. Cu: Selena Gomez, Ashley Benson, Vanessa Hudgens, Rachel Korine, James Franco