Le Sacre du printemps, compus de un tinar si putin cunoscut muzician rus, Igor Stravinski, a avut premiera pe scena nou deschisului Théatre des Champs-Élysées. Inca de la primele acorduri ale orchestrei, s-a vazut ca se petrecea ceva neobisnuit in rindurile publicului (din care, se pare, faceau parte Marcel Proust, Pablo Picasso, Gertrude Stein, Maurice Ravel si Claude Debussy). Cind dansatorii, coregrafiati pe celebrul Vaslav Nijinski, au aparut pe scena, din partea publicului incepusera sa se auda proteste tot mai puternice. In scurta vreme, spectatorii, impartiti in doua tabere, se incaierau in sala, in vreme ce orchestra si dansatorii incercau sa continue spectacolul sub o ploaie de legume aruncate inspre ei. Totul s-a terminat cu interventia politiei si cu evacuarea a 40 de persoane.
Cronicile spectacolului au fost necrutatoare – „Este opera unui nebun… pura cacofonie“, scria compozitorul Puccini. Si totusi, Le Sacre du printemps este considerata astazi una dintre cele mai influente opere muzicale ale secolului XX, iar noaptea de pomina de acum o suta de ani si scandalul iscat sint vazute drept un adevarat act de nastere a muzicii moderne.
„Muzica a supravietuit constantelor reinterpretari coregrafice, nesfirsitelor analize si exploatarii ei in filme – chiar si Disney a folosit-o in Fantasia. (…) Compusa in ajunul Primului Razboi Mondial, Sacre du printemps este emblema unei ere de mari framintari stiintifice, artistice si intelectuale. Nici un alt compozitor, de atunci si pina astazi, nu a putut evita umbra acestei mari figuri a secolului si multe opere ale maestrilor moderni ar fi fost de neconceput fara acest faimos model“, scrie compozitorul britanic George Benjamin in „The Guardian“.