Dialogul, puntile
Tema festivalului din acest an a fost Dialogul. „Mai mult ca oricind avem astazi nevoie de Dialog, intr-o societate in care monologul si insingurarea domnesc, intr-o lume in care principiile si regulile morale lipsesc. Festivalul International de Teatru de la Sibiu a adus in fiecare an, pe parcursul celor 20 de editii, teme importante de dezbatere, impunindu-se prin excelenta creatiilor artistice si prin calitatea Dialogului“, a spus Constantin Chiriac, directorul FITS.
Si, intr-adevar, poate mai mult ca oricind, dialogul s-a strecurat peste tot: dincolo de paginile antologiei de texte alese cu aceasta tema, in salile de conferinte si mai departe, in cafenele, pe strazi. Festivalul de teatru sibian a depasit de foarte multi ani zidurile salilor de spectacole si de conferinte, insa in acest an s-a simtit si mai puternic cum invitatii festivalului reuniti la editia aniversara au pasit pe punti deja bine construite, prelungindu-le, consolidindu-le.
Sustinut local si aducator de profit
Conditia impusa de Constantin Chiriac si urmarita de cei care realizeaza selectia si asigura desfasurarea acestui festival urias a fost mereu aceeasi: „Fiecare editie sa fie mai buna decit cea precedenta“.
Lucrurile pot parea simple, atunci cind cunosti felul in care se lucreaza aici, cu o perspectiva de ani, cu colaborari si prietenii artistice cladite in timp, si unde nimic nu se face de pe o zi pe alta, de pe o luna pe alta. Insa si aceasta editie a fost tot una de criza. Festivalul este sustinut 99% local, spune Constantin Chiriac, din bani publici. Sibiul investeste in cultura 12% din bugetul local, o suma foarte mare fata de alte orase. „Fata de anul trecut, avem un sprijin cu un milion de lei mai mult“, spune directorul festivalului, referindu-se la sumele primite de la Consiliul Local si Primarie.
Cit despre Ministerul Culturii, acesta „ne-a sprijinit anul trecut cu un milion de lei, dupa eforturi chinuitoare. Anul acesta am primit 500.000 de lei si, la insistente uriase, am mai primit 300.000. ICR ne-a dat o suma similara cu cea de anul trecut, aproximativ 100.000, iar UNITER – 30.000; si de la Consiliul Judetean, o suma similara“. Asta, spune Constantin Chiriac, in conditiile in care alte festivaluri mari din tara sint finantate in proportie de 90% din bani publici. „As vrea sa fim tratati pe picior de egalitate“, spune directorul FITS, mai ales ca festivalul de teatru sibian ar fi singurul festival din Romania care aduce, pe linga cistigurile culturale, de imagine, cistig financiar.
Virfurile festivalului
Douasprezece mii de companii aplica pentru a participa la festival, iar selectia se dovedeste a fi o chestiune dificila. Paleta festivalului reuneste spectacole de teatru, de dans, spectacole-lectura, spectacole de strada si concerte. Acestora li se alatura ateliere, expozitii, lansari de carte, dezbateri, conferinte.
Peste doua mii cinci sute de artisti si invitati, din 70 de tari, au participat la aceasta editie. Franta a fost invitata de onoare, cu unsprezece spectacole, dar a existat si cite un sezon rusesc, german, polonez, coreean si spaniol. La inceperea festivalului, douasprezece dintre spectacolele de teatru importante erau deja sold-out.
Vom aminti citeva dintre virfurile acestei editii. In prima seara de festival a fost prezentat, pe scena de la Casa Sindicatelor, Continu, spectacol-eveniment in coregrafia Sashei Waltz, considerata numarul unu in zona teatrului-dans, o productie Sasha Waltz in colaborare cu Schauspielhaus Zürich.
Eimuntas Nekrošius a venit pentru a treia oara la Sibiu. Dupa ce a fermecat spectatorii sibieni la editiile precedente cu Idiotul si Livada de visini, compania Meno Fortas a adus cea mai noua productie a lui Nekrošius, Divina comedie dupa Dante. „Divina Comedie este una dintre operele de baza ale culturii universale. E posibil sa regasim ceva din Divina Comedie in mai toate lucrarile marilor autori. Putem sa lucram la acest text o viata intreaga, incercind sa intelegem ceva, cu sansa de a nu reusi niciodata“, declara regizorul Eimuntas Nekrošius, la premiera spectacolului, in aprilie 2012. Cu o durata de patru ore si jumatate, reprezentatia de la Sibiu i-a purtat pe spectatori printr-un Infern, un Purgatoriu si-un Paradis negru-rosu-alb, cu imagini memorabile, pline de lentoare, dans si poezie. Durata montarii, de patru ore si jumatate cu doua pauze, plus inceperea cu o intirziere de patruzeci de minute i-a facut pe unii dintre spectatori sa il abandoneze pe Dante, interpretat de actorul Rolandas Kazalaz, inainte de final.
Teatrul Odéon de la Paris a venit pentru prima data in Romania, cu o creatie a lui Joël Pommerat, Reunificarea celor doua Corei, care comprima douazeci de momente dramatice diverse, un mozaic de povestiri la care contribuie si spectatorul – unul dintre momentele cele mai emotionante si interesante ale acestei editii, la care unii s-au zbatut pentru a-l vedea de doua ori.
Teatrul Metropolitan din Tokyo, unde Teatrul National „Radu Stanca“ a prezentat, la rindul sau, Lulu, a venit la festival cu cel mai important artist al Japoniei, Hideki Noda, si spectacolul Albina.
Sezonul rusesc, mereu minunat
Sezonul rusesc a fost, ca intotdeauna, aducator de mari bucurii. Ivan Viripaev a prezentat spectacolul Iluzii, cu actorii Teatrului Praktika, sub forma unui dialog cu publicul. Dramaturgul rus a fost prezent in agenda festivalului si cu un spectacol-lectura, in traducerea Masei Dinescu, Dansul Delhi, si cu filmul sau de debut, Euphoria.
Foarte indragit a fost si spectacolul Trei surori, al Nebalsoi Drama Teatr din Sankt Petersburg, in regia lui Lev Erenburg, „o profunda si stralucitoare analiza psihologica si un nou efort uman de a raspunde la intrebarea «de ce nu sintem fericiti?»“, dupa cum s-a scris la premiera spectacolului.
Al treilea eveniment din sezonul rusesc a fost Nunta, dupa Cehov, din fericire programat cu doua reprezentatii, fiindca organizatorii au banuit batalia care va fi pe un loc. Regizorul Vladimir Pankov, considerat „copil teribil“ al teatrului rus, a creat un spectacol ca o pinza muzicala imensa, creata din detalii, asupra caruia vom reveni. Nunta este o coproductie a Festivalului International de Teatru Cehov, a Academiei Nationale de Teatru Janka Kupala din Minsk si a Confederatiei Internationale a Asociatiilor Teatrale.
Dintre spectacolele care au stirnit cele mai frumoase aprecieri, mai amintim: Cintecele lui Lear, regia Grzegorz Bral, prezentat la Cetatea Cisnadioara, Pescarusul de la Teatrul German de Stat Timisoara, in regia lui Yuri Kordonsky, jucat la Hala Balanta, Platonov, productie a Teatrului National „Radu Stanca“ din Sibiu, in regia lui Alexandru Dabija, si, desigur, Faust, in regia lui Silviu Purcarete, care continua sa aduca turisti la Sibiu, cu o forta de atractie inepuizabila.
Lecturile care umplu libraria
Sectiunea de spectacole-lectura, purtind numele regretatului actor Virgil Flonda, a constat in opt reprezentatii la Libraria Humanitas, cu intrare gratuita si intotdeauna cu sala plina, publicul festivalului fiind unul atit de fidel si de interesat, incit orice autor de texte si-ar dori sa il imprumute, pentru orice lansare de carte. Au fost prezentate, in regia lui Bogdan Saratean, cu actori ai teatrului sibian sau cu studenti si chiar elevi, texte de Hideki Noda, Ivan Viripaev, Joël Pommerat, Malgorzata Sikorska-Miszczuk, Marius von Mayenburg, Rodrigo García, Székely Csaba si subsemnata. Spectacolele au fost urmate de discutii cu critici de teatru si literari, moderate de Catalin Stefanescu. Spectacolele au fost inregistrate si vor fi difuzate pe Radio Romania Cultural.
Textele, selectate de Ioana Malau, au alcatuit o antologie bilingva de aproape o mie de pagini, lansata de asemenea in cadrul festivalului.
Zidul poeziei urbane
Dan Perjovschi a transformat din nou zidul de linga Teatrul National din Sibiu intr-o „colectie nemuzeala ce formeaza noua poezie urbana“.
Dintre expozitiile permanente ale festivalului, amintim expozitiile de costume Lia Mantoc, Doina Levintza si Dragos Buhagiar, expozitiile de fotografie Mihaela Marin si Sebastian Marcovici.
Delicioase au fost conferintele festivalului, cu invitati de o valoare remarcabila, precum Ivan Viripaev, care a vorbit despre „Ce inseamna contemporaneitatea in teatru“, Erhard Stiefel, creator de masti, colaborator Théatre du Soleil – „Un maestru al mastilor isi dezvaluie secretele“, Jonathan Mills – directorul Festivalului International de la Edinburgh, Bernard Faivre d’Arcier – directorul Festivalului de la Avignon in diferite perioade, George Banu, toate conferintele beneficiind de moderarea rafinata si precisa a lui Octavian Saiu, care la rindul sau a lansat o carte in festival: Posteritatea absurdului, Editura Paideia.
Stele sub castani
Festivalul s-a incheiat cu o Gala aniversara, simbata seara, la Sala Thalia, transmisa de TVR 1. Cei mai importanti artisti care au contribuit la frumosul traseu al festivalului de-a lungul celor douazeci de ani au primit distinctii si diplome. O asemenea gala a mai avut loc doar in anul special pentru Sibiu, 2007.
Cu citeva ore inainte de gala s-a inaugurat Aleea Celebritatilor, in Parcul Cetatii, ca loc permanent de celebrare a contributiilor din domeniul teatral. Pentru inceput, sase personalitati au primit o stea in centrul Sibiului: regizoarea Ariane Mnouchkine, regizorul Eugenio Barba, regizorul Silviu Purcarete, regizorul Declan Donnellan, teatrologul George Banu si actorul de kabuki Nakamura Kanzaburo XVII – disparut in decembrie anul trecut.
Sasha Waltz a dorit sa primeasca steaua sa personal, si nu prin reprezentanti, si de aceea acest moment s-a aminat pentru atunci cind coregrafa va putea sosi la Sibiu.
Subiectiv: Favoritul – Nunta dupa Cehov
Se nasc pasiuni si dispute in serile si diminetile Festivalului International de Teatru de la Sibiu. Nu exista spectacol important, spunea cineva din echipa organizatoare, care sa nu stirneasca reactii la extreme: sa fie adorat de cineva si sa fie detestat de altcineva.
De aceea, nu poate exista cel mai cel sau cea mai cea. Exista doar favoriti. Vom alege si noi un spectacol favorit: Nunta, dupa Cehov, regia Vladimir Pankov.
Sezonul rusesc aduce intotdeauna minunatii. Nunta – o coproductie a Festivalului International de Teatru Cehov, a Academiei Nationale de Teatru Janka Kupala din Minsk si a Confederatiei Internationale a Asociatiilor Teatrale – a fost prezentat de doua ori, in cea mai mare sala a Sibiului, asa incit a putut fi vizionat, in total, de aproximativ o mie cinci sute de suflete.
Un tablou complex, plin de culoare si muzica, plin de acea emotie contradictorie pe care o astepti cind te asezi in scaun la teatru. Un tablou cu un personaj colectiv fantastic – fiecare actor de pe scena juca de parca el singur se afla cu un pas inaintea celorlalti; putea sa fie ascuns de umbra, departe de ochiul spectatorului, fiecare actor era o mina de aur a expresivitatii buna de pus sub lupa. O grija pentru detaliu demna de marii pictori ai lumii. Dupa o mica perioada de adaptare la inceput, pentru ca ochiul, urechea, mintea sa se plaseze la distanta potrivita pentru a putea cuprinde tabloul intreg, te trezeai deodata inauntru, precum un vizitator intr-un muzeu: tot mai singur in sala, incremenit, el si imaginea, el una cu imaginea. Scene remarcabil construite vizual, ca o pinza imensa cu mii de detalii in fiecare loc, scene remarcabil construite in viteze diferite, derulindu-se simultan – goana fundalului, incremenirea prim-planului –, alcatuind un tot remarcabil.
Scene. Fire de praf plutind dureros in conul de lumina al unui reflector, deasupra cintaretei care parca tace, parca tace aici cintind dincolo, intr-o lume a ei, in timp ce nuntasii gonesc, si poate ca atunci cind ea se va intoarce aici va fi prea tirziu, dar cind nu este totul deja prea tirziu la Cehov?… Si mireasa batrina, foarte batrina, cu o voce minunata, cristal in draperii prafuite, si frumoasele balului, dolofane, albe in rochii colorate facute din carpete de perete, caprioare si locuri cu verdeata, promisiuni, desertaciuni. Adin, dva, tri, cetire… incotro, cruda afacere matrimoniala, incotro?
Voluntarii, o minoritate locala
Anul acesta, Festivalul International de Teatru de la Sibiu a beneficiat de sprijinul a trei sute de voluntari romani, carora li s-au alaturat douazeci de tineri japonezi, doi sud-coreeni si voluntari din Franta si Spania.
La gala de decernare a distinctiilor FITS, Dan Perjovschi a remarcat ca, printre minoritatile care caracterizeaza populatia Sibiului, ar trebui recunoscuta si noua minoritate: cea a voluntarilor.
Galerie foto
