„Dar“, atentioneaza „The Guardian“, „scandalul NSA-Prism are si o poveste adiacenta care ingrijoreaza. Un sondaj arata ca multi americani nu sint revoltati de faptul ca agentiile de informatii au acces la vietile lor private digitale. Asta fiindca, probabil, «precrima», un vechi concept SF, a devenit acum reala“.
„The Guardian“ considera ca Hollywood-ul ne-a obisnuit de ani buni cu ideea ca detaliile vietilor noastre sint cunoscute si altor persoane, ale caror motive ramin necunoscute.
„NSA – National Security Agency (avind ca motto neoficial «Nobody Say Anything») si Hollywood-ul (motto neoficial «Nobody Knows Anything») au mentinut oarecum distanta de-a lungul vremii“, spune „The Guardian“, dar, dupa 11 septembrie 2001, industria de divertisment a lansat foarte multe productii bazate pe ideea ca oamenii traiesc intr-o societate tot mai supravegheata. Rind pe rind, la TV au aparut seriale precum 24, Alias, Spooks sau Person of Interest, iar emisiuni ca Big Brother s-au bucurat de succes la scara planetara.
In filmele in care apare NSA (sau o versiune fictiva a acesteia), exista intotdeauna un agent care abuzeaza de tehnologiile acestei agentii, asa cum se intimpla, de exemplu, in Enemy of the State sau Echelon Conspiracy.
In Eagle Eye, un program de supraveghere sofisticat al Departamentului Apararii devine constient de sine si ajunge la concluzia ca singurul element care ameninta sistemul este clasa politica, si, ca atare, trebuie eliminata. Iar Philip K. Dick, „sfintul patron al tendintelor paranoice ale SUA“, a scris in 1956 povestirea Minority Report, despre o echipa de politisti care pot prevedea crimele.