In opinia lui Anne Wilson de la „The Telegraph“, „comicsurile sint noua Biblie“, macar pentru milioanele de fani din intreaga lume. Pentru acestia, actualul succes al filmelor cu supereroi este ca si cum ar fi ajuns deja in Paradis. „Baby-boom-erii vor continua sa moara de placere de fiecare data cind un nou Übermensch apare in cadru si executa fapte imposibile de eroism in schimbul adoratiei neconditionate a congregatiei lor. Dumnezeu a murit, dar Superman traieste!“
Influenta supereroilor este de netagaduit
Si Zack Snyder, regizorul actualei reincarnari a Omului de otel, vede lucrurile in aceleasi nuante „religioase“: „Superman“, spune Snyder, „este legitimat de faptul ca lupta cu problemele lumii moderne, fiindca el este cel mai pur, este eroul esential. Cu Superman ne putem permite sa vorbim despre religie, despre politica etc. Sintem chiar obligati sa o facem, pentru a intelege ca el este Moise si Iisus Hristos combinati in aceeasi persoana“.
Iisus sau nu, toata lumea este de acord ca povestile cu supereroi prezinta de fapt o mitologie moderna, in esenta americana. „In istoria culturii pop a secolului XX, America a fost fascinata de justitiari cu mantii“, scrie „Policymic“. „Chiar daca nu esti fan al comicsurilor, influenta supereroilor asupra culturii noastre este de netagaduit. Si asta fiindca supereroii reprezinta mitologia americana moderna.“
Ideea este ca SUA, o natie „tinara“ cu o cultura la fel de „noua“, s-a indreptat spre eroii mascati pentru a-si fauri o mitologie proprie, cu eroi si zei care „nu se schimba, nu imbatrinesc, si care lupta pentru aceleasi valori“ pe care le transmit din generatie in generatie.
„Orice mare civilizatie isi are supereroii ei“, spune Frank Miller, celebru autor de comicsuri (a scris Sin City si 300 – Eroii de la Termopile). „America este doar o civilizatie mult mai tinara.“ „Iar diferitele arhetipuri intruchipate de acesti eroi ne completeaza propriile povesti, intr-un mod satisfacator“, conchide „Policymic“.
Mitologie subversiva pentru atei
Analizind noul film, Man of Steel: Eroul, „Entertainment Weekly“ noteaza felul in care autorii au ajustat povestea lui Superman – un „Mesia extraterestru“ – la mitologia crestina, dar scoate in evidenta si diferentele dintre cele doua „mituri“. „Nu e nici Superman-ul parintilor nostri si nici un Iisus metaforic. Man of Steel: Eroul este o mitologie subversiva pentru ateii care proslavesc un Superman ce actioneaza asa cum cred ei ca ar trebui sa actioneze Dumnezeu, dar nu o face. De asemenea, filmul vorbeste pentru o generatie de crestini mai interesata de justitie sociala, de mintuirea culturii noastre, o generatie mai interesata de viata «aici si acum» decit de retragerea din lume.“
Aceste aspecte ale povestii lui Superman au fost speculate de studiourile Warner Bros care, inaintea lansarii lui Man of Steel: Eroul, au angajat o firma de relatii publice „specializata in teologie“ pentru a crea o politica de marketing care sa se asigure ca potentialii spectatori crestini „nu rateaza aceste conexiuni cu religia“.
Ceea ce face ca revista „Christianity Today“ sa isi avertizeze cititorii: „Superman nu este Iisus!“. „Chiar din pozitia unui crestin iubitor de comicsuri, nu il vad pe Superman ca pe Mintuitor“, scrie autoarea articolului din „Christianity Today“. „Este cel mai mare erou din toate timpurile, ale carui peripetii sint fericita sa le citesc, dar nu ai nevoie de Dumnezeu pentru a face un supererou sa merite atentia.“