Urwand afirma ca studiourile americane au fost silite sa se conformeze unor reguli impuse de nazisti, cenzurind filmele care, astfel, puteau fi distribuite in continuare in Germania lui Hitler. Istoricul american sustine ca are dovezi pe care isi sprijina afirmatiile. El prezinta documente care, de exemplu, arata ca studiourile Metro-Goldwyn-Mayer au cumparat bonuri de razboi germane prin care se finantau uzinele de armament din Sudeti. „Si asta la numai o luna de la «Noaptea de cristal»“, explica Urwand intr-un interviu acordat publicatiei „The Observer“. De asemenea, istoricul povesteste cum consulul german in SUA, Georg Gyssling, vizita frecvent Hollywood-ul, cerind modificari in filme.
O mare intrebare care se pune in acest caz este urmatoarea: cum au acceptat patronii marilor studiouri (Irving Thalberg, Louis B. Mayer, Adolph Zukor sau Jesse Lasky), toti evrei originari din Europa de Est, sa colaboreze cu nazistii?
„Scuza ignorantei nu tine“, spune Urwand. „Oamenii de la Hollywood stiau foarte bine ce se petrece in Germania. Nu numai fiindca studiourile fusesera silite sa isi concedieze angajatii evrei din filialele lor germane, ci si fiindca persecutiile nazistilor erau cunoscute de toata lumea.“ Explicatia pentru aceasta colaborare este simpla, crede istoricul. „Nu voiau sa piarda piata germana. De asemenea, erau convinsi ca Hitler avea sa cistige razboiul si preferau sa lucreze cu nazistii pentru a-si salva afacerile.“
Afirmatiile lui Ben Urwand sint contestate de alti istorici, care sustin ca relatia dintre Hollywood si nazisti nu a fost chiar atit de sinistra si ca adevarul e mult mai nuantat.
Dar teza lui Urwand nu este noua, scrie revista franceza „Première“. Se stie, de multa vreme, ca Hollywood-ul a menajat regimul lui Hitler, mergind pina la a difuza in SUA filme de pura propaganda nazista (Hitlerjunge Quex – 1932, S.A. Mann Brand – 1933). Asta deoarece, in anii ’30, Hollywood-ul tinea sa fie apolitic, iar opinia publica americana era, in mare parte, in favoarea neimplicarii SUA in alt razboi „european“. De asemenea, scrie „Première“, patronii marilor studiouri preferau sa isi renege originile din cauza opiniilor antisemite „in voga“ la Hollywood.
In timp, Hollywood-ul a fost silit sa adopte o atitudine antinazista. Warner Bros. au fost primii care s-au angajat in lupta propagandistica impotriva Germaniei lui Hitler. In 1936 este fondata Hollywood Anti-Nazi League (HANL), finantata de marile studiouri, dar care era organizata de comunisti. Ea si-a incetat activitatea imediat ce a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov.
Dupa 1939, filmele americane adopta un discurs „tot mai percutant“ la adresa nazistilor, ceea ce, la un moment dat, atrage reactia unui grup de politicieni antisemiti si izolationisti. In septembrie 1941, o comisie de ancheta denunta „belicismul evreilor hollywoodieni“, dar totul este dat peste cap dupa numai trei luni, in decembrie 1941, in urma atacului de la Pearl Harbor si a intrarii SUA in razboi. Din acest moment, Hollywood-ul isi va pune toate fortele in slujba masinii de razboi americane, pina la victorie.
Galerie foto
