Pe Copou se auzeau claxoane si sirene, ca in orice zi normala. Si cum geamul de la biroul meu da inspre intersectia pe unde trec salvarile catre Spitalul de Urgenta, nu mi s-a parut, nici o secunda, ca la citiva zeci de metri de locul in care ma aflam se intimplau chestii de „breaking news“. Am aflat toata tarasenia cind am coborit la parter sa-mi iau o cafea si m-am intilnit cu generoasa mea colega Mary; Mary e voluntarul de serviciu al facultatii, cea care iti cumpara sucuri, desi tie nu ti-e sete, iti aduce cafea din banii ei si se agita duios, in general, pentru toata lumea, care se simte jenata de atita bunavointa.
De data asta, doamna Mary nu m-a intimpinat cu nici un sufertas din care sa scoata o „atentie“: mi-a pus mina in piept barbateste si mi-a zis, pe un ton grav, ca „e o bomba in Universitate!“. Gestul ei si privirea aruncata m-au facut sa dau la cos toate replicile acide ce mi-ar fi tisnit pe gura, in mod normal. S-a rasucit pe calciie si a zbughit-o pe un coridor lung; ramas timp, ma uitam la ea ca la un titirez care se invirte prin birourile amplasate pe stinga si pe dreapta, unde dadea vestea tuturor celor aflati pe acolo. Nu stiu citi au luat-o in serios: un coleg de-al meu sigur nu a facut-o, din moment ce mi-a marturisit ca se asteapta, de-o fi de dezamorsat ceva explozibil, ca doamna Mary sa se ofere voluntar.
De fapt, foarte multi dintre noi, cei aflati in partea din vale a Corpului A, nu am luat in serios chestiunea. Si cum am fi putut-o face, cind, deschizind site-urile de stiri ale televiziunilor, aflam informatii care mai de care mai contradictorii si aberante ori jumatati de adevar spuse stingaci?
Multe televiziuni nationale ar trebui sa-si revizuiasca reteaua de corespondenti de la Iasi. Si, poate, sa-si ia putin la urecheat si producatorii emisiunilor de stiri. Este intolerabil ca, avind la dispozitie atitea surse de informare, sa nu afli adevarul faptelor petrecute decit la mai bine de jumatate de zi de la momentul producerii evenimentului. Este jenant pentru toti cei care lucreaza la canalele de stiri sa vorbeasca si acum, la aproape o saptamina dupa actul terorist de luni, despre „Universitatea din Iasi“.
Dragi corespondenti, editori si ce veti mai fi voi: unu). Iasul are cinci universitati de stat; si be). (vorba lui Vacaroiu), cladirea in care s-a produs evenimentul, Corpul A al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza“, este impartita de aceasta din urma cu Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi“, cunoscuta si ca Politehnica. Hai, ca nu e greu! Poate va iese data viitoare…