BBC nu stie de succesul lui Suleyman intr-o tara cindva cotropita de fabulosul sultan; englezii noteaza insa triumful inregistrat de aceste telenovele turcesti in tarile arabe si subliniaza faptul ca astfel de seriale prezinta imagini cu musulmani bind alcool sau avind relatii adultere – „o imagine cu totul noua a relatiilor dintre barbati si femei in lumea araba“.
Virf de lance al acestei armade de serii turcesti este Suleyman Magnificul, care a avut incasari, numai anul trecut, de 130 de milioane de dolari.
Un alt succes este si Ask-i Memnu (Dragoste ascunsa – si el difuzat la noi de Kanal D), o poveste ce se petrece intr-o casa situata pe tarmul Bosforului, ce ascunde dragostea interzisa intre Behlul si Bither.
Iubire de arginta fost si el un mare succes – 85 de milioane de telespectatori arabi au urmarit finalul acestui serial in 2008.
Triumful „soap“-urilor turcesti in lumea araba este explicat de Habib Batthan, critic din Beirut, prin faptul ca acestea acopera un gol pe piata. „Exista o mare lipsa de scenarii bune si de productii reusite la televiziunile arabe“, spune Habib Batthan.
Mai bine primite decit telenovelele latino-americane
„Soap“-urile turcesti sint mult mai bine primite de arabi decit telenovelele latino-americane. Asta fiindca arabii se simt mult mai apropiati de cultura turca, explica Fatma Sapci de la studiourile Ay Yapim, care au produs Dragoste ascunsa. Astfel, e mai usor sa ii privesti pe actori drept „parte a familiei“. Mai mult, spre deosebire de telenovele, care au fost dublate in araba clasica, serialele turcesti au fost dublate in dialectul sirian, ceea ce, crede Habib, „implica mai mult audienta“, „face dublajul mult mai credibil“.
In plus, este vorba si de subiectele acestor seriale. „Productiile turcesti prezinta probleme cu care televiziunile arabe evita se se confrunte, precum egalitatea sexelor, relatiile extraconjugale, copii ilegitimi“, spune prof. Asli Tunci, seful Scolii Media de la Universitatea Bilgi din Istanbul. De asemenea, este important si modul in care filmele turcesti prezinta relatiile dintre barbati si femei. Deseori, eroii masculini sint „mai mult romantici decit macho“, productiile turcesti oferind telespectatoarelor arabe „un ideal romantic in care femeile sint pretuite, apreciate si adorate“. De exemplu, in societatile conservatoare arabe, un serial precum Iubire de argint a avut un asemenea impact incit, spune un specialist, „femeile au inceput sa vorbeasca sotilor lor prin intermediul povestilor turcesti“. Astfel, Suleyman et co. reprezinta noua armata de ieniceri care ridica Turcia in regiune, nu cu iatagane, ci cu metode „culturale“. „Exportul acestor drame televizate“, noteaza „BBC News“, „s-a petrecut in paralel cu indemnul ministrului turc de Externe, Ahmet Davutoglu, de a intari puterea culturala turceasca, „o politica descrisa deseori drept neo-Otomana“.
Aceste seriale au promovat o imagine pozitiva a Turciei in lume. Mai mult, guvernul de la Ankara a creat Centrele Culturale Yunus Emre, echivalentul turc al lui British Council sau Alliance Française. De aceea, ministrul Culturii crede ca productiile turcesti sint direct legate de cresterea numarului de turisti arabi in Turcia, in ultimii ani.
„Ne prezentam tara milioanelor de spectatori. Ne prezentam peisajele magnifice, stilul nostru de viata si traditiile noastre. De aceea, avem o mare influenta asupra oamenilor prin aceasta putere «soft»“, explica Izzet Pinto, CEO al Global Agency, firma care distribuie serialul Suleyman Magnificul.