Acum, dupa ce am dat „capul de stire“ in stilul propagandistic cuvenit, demn de „Scinteia“ anilor 1980 sau de televiziunile romanesti ale anilor 2010, hai sa facem si cuvenitele precizari: e vorba de Anglia anului 1946, cind prozatorul George Orwell a publicat un eseu intitulat „Carti sau tigari“, aparut in romana acum doi ani in volumul cu acelasi titlu, la Editura Polirom. Pe la inceputul eseului Orwell isi expune teza de la care porneste: „Ideea ca a cumpara sau macar a citi carti e un hobby costisitor, inaccesibil omului obisnuit, este atit de raspindita, incit merita o examinare detaliata“. Precum in Anglia, ieri, asa si in Romania, azi; caci in ultimii doi ani am auzit foarte des lamentatii legate de preturile mari, excesiv de mari, ale cartilor. Tot romanul ar citi, sigur ca da, doar ca nu-si permite sa dea atit de multi bani pe carti. La noi cartile sint scumpe, asta e. Sint cam scumpe…
Totusi cit de scumpe? In raport cu ce? Un volum de proza contemporana romaneasca din colectia „Ego.Proza“ costa, in medie (si la o dimensiune medie a cartii), 25 de lei. In jur de 5 euro si jumatate. Traducerile din literatura universala costa, tot in medie, 25-30 de lei. Asta ar insemna – ca sa pastrez etalonul propus de Orwell – vreo doua pachete de tigari. Mai exista si volume vindute la reducere, pachete promotionale si oferte saptaminale, astfel incit volume de autori prestigiosi, romani sau straini, ajung sa coste zece sau chiar cinci lei. Cit una-doua cafele. Cit o halba de bere!
Nu stiu cit de relevante sint comparatiile cu alte tari. Stiu doar ca ele plac, ne dau senzatia ca stim unde ne situam si, cel mai adesea, ne biciuie masochismul national. Deci sa ne biciuim! Cum ar fi totusi nedrept sa compar preturile din Romania cu cele dintr-o tara europeana dezvoltata, precum Austria, Germania sau Franta, o sa ma limitez la una-doua comparatii cu tari mai apropiate – si geografic, si ca nivel de trai. In Croatia, unde, e drept, veniturile locuitorilor sint un pic (dar numai un pic) mai mari decit ale romanilor, preturile cartilor de dimensiuni medii variaza intre 10 si 20-25 de euro, insa volumele mai consistente, de citeva sute de pagini, ajung si la 40 de euro. Doar in Serbia, o tara mai saraca decit Romania, cartile au preturi comparabile cu cele de la noi, uneori chiar mai mici.
Iata, de exemplu, o editie din Evanghelia dupa Isus Cristos, romanul laureatului Nobel José Saramago, costa in Serbia echivalentul a 8,4 euro, o editie croata actuala ajunge la 22 (!) de euro, iar la Polirom au aparut doua editii, una tot de 8,4 euro si una de buzunar, in colectia „Top 10^“, care costa aproximativ 4 euro. La fel, romanul lui Jonathan Franzen, Libertate, o carte masiva, de peste sase sute de pagini, costa in Serbia aproximativ 12 euro, in Croatia 20 de euro, iar in Romania sub 10 euro. Iar exemplele alese se refera la carti prestigioase, de autori contemporani, cu renume si succes international. Volumele unor clasici ai literaturii universale din secolul al XIX-lea si XX, ce presupun mai putine cheltuieli editoriale, sint si mai ieftine.
Bun, poate ca si echivalentul a cinci sau (uneori) zece euro inseamna mult pentru un cetatean care are multe alte cheltuieli urgente inaintea cartilor. Poate ca e greu sa alegi intre carti si tigari – sau cablu TV sau chiar bere, de ce nu? Dar, dupa cum spunea Orwell, „in cazul in care consumul nostru de carte va ramine la fel de scazut ca si inainte, cel putin haideti sa recunoastem ca asta e din cauza ca lectura e un mod de petrecere a timpului liber mai putin interesant decit luptele de ciini, filmele sau crisma si nu deoarece cartile, fie ele cumparate sau imprumutate, sint prea scumpe“. Ce-i drept, aici comparatia noastra schioapata. Cine mai merge azi la cursele de ciini? N-avem si-asa destui pe strazi? Tot un semn de civilizatie – ca si consumul de carte.