Nascut in Irlanda pe 2 august 1932, crescut in Anglia, Peter O’Toole avea sa renunte la scoala la 14 ani, cu dorinta de a deveni reporter si scriitor, aidoma lui Jack London. Ani mai tirziu, in 1952, a vazut un spectacol cu Regele Lear si a hotarit sa se reorienteze spre teatru.
O’Toole a facut parte din „promotia“ 1954 de la London’s Royal Academy of Dramatic Arts, alaturi de colegi remarcabili precum Alan Bates, Albert Finney si Richard Burton, acesta din urma devenindu-i, in anii urmatori, tovaras de munca si de petreceri. La 26 de ani a triumfat pe scena in piese de Shakespeare, in 1954 a facut primii pasi pe micul ecran si, din 1959, la cinema.
In prima decada a carierei sale, O’Toole s-a dovedit, asa cum spun unii, o „adevarata supernova“. Din 1958 si pina la sfirsitul anilor ’60, actorul a aliniat succesele. De la doua interpretari ale lui Hamlet pe scena la debutul fulminant in rolul lui Lawrence of Arabia in filmul lui David Lean si la Leul in iarna si Beckett, Peter O’Toole devenea unul dintre cele mai mari staruri in doar citiva ani.
Pentru rolul lui Lawrence, David Lean se gindise initial la Marlon Brando, pe urma la Albert Finney, care a refuzat. Katharine Hepburn a fost cea care l-a sfatuit pe regizor sa-l aleaga pe tinarul actor irlandez. Un imens succes, atit pentru film, cit si pentru actorul din rolul principal. „M-am trezit intr-o dimineata si am descoperit ca eram faimos“, povestea Peter O’Toole mai tirziu. „Mi-am cumparat un Rolls Royce alb si m-am plimbat pe Sunset Boulevard in costum alb si ochelari negri, fluturind din mina ca Regina Mama.“
Ocolit de Oscar
Cind vine vorba despre O’Toole se pomeneste aproape automat si despre lungul sir de petreceri bahice, in compania altor „destrabalati“ celebri precum Richard Burton sau Omar Shariff. La un moment dat, actorul a facut publice regulile sale pentru o petrecere de Anul Nou, la casa sa din Hampstead: „Fornicatie, nebunie, crima, betie, tipete, urlete, salturi de la conversatie politicoasa la rupere de oase, toate aceste activitati placute constituie un comportament acceptabil, dar actoria este strict interzisa!“.
Patima pentru alcool avea sa ii cauzeze in anii ’70 grave probleme de sanatate si sa ii saboteze cariera. „Poate ca de vina a fost bautura“, opineaza „Entertainment Weekly“. „Sau poate a fost o curioasa ezitare de a-si asuma sarada interpretarii unui star. Burton era incintat de rolul sau de celebritate; Finney s-a plictisit repede si s-a reorientat spre altfel de roluri. Dar O’Toole era nesigur cu privire la meseria sa. T.E. Lawrence, asa cum l-a interpretat, este un erou care nu vrea sa iasa in evidenta – care, de fapt, pare terifiat de consecintele eroismului. O abordare care l-a transformat pe O’Toole intr-un «poster boy» cu ochi albastri ai contraculturii in formare, dar care, se pare, a atirnat apoi greu de gitul sau.“ „Stardomul este perfid“, spunea O’Toole. „Se furiseaza pe linga tine si nu iti dai seama ce se intimpla decit atunci cind te ia de git. Atunci devine periculos.“
O’Toole a revenit in anii ’80, cu roluri remarcabile in The Stunt Men, My Favourite Year sau The Last Emperor. A jucat mult, a trecut de la scena de teatru la platoul de filmare, a aparut in productii diverse ca gen, atit in filme foarte bune, cit si in catastrofe artistice. In 2012 si-a anuntat retragerea, dar anul acesta a dat de stire ca va juca din nou intr-un film numit Katharine of Alexandria (care, se pare, va fi lansat anul viitor).
De asemenea, Peter O’Toole este marele actor pe care Oscarul l-a ocolit de cele mai multe ori (a avut opt nominalizari). Academia a vrut sa ii ofere Oscarul onorific in 2003, dar O’Toole a refuzat, spunind ca inca poate sa il cistige pentru un rol. Avea sa il accepte un an mai tirziu, comentind: „Intotdeauna domnisoara de onoare, niciodata mireasa, pe naiba!“.
Joan Fontaine, disparitia unei legende
Un alt mare nume al Hollywood-ului clasic a decedat la sfirsitul saptaminii, imediat dupa Peter O’Toole – Joan Fontaine ne-a parasit la virsta de 96 de ani. Presa a anuntat disparitia unei „actrite legendare“.
Pe numele ei real Joan de Beauvoir de Havilland, Joan Fontaine s-a nascut in 1917, la Tokyo, fiind sora mai mica a altei mari vedete, Olivia de Havilland.
A debutat in teatru in anii ’30, a fost reperata iute de Hollywood si adusa pe marile ecrane. S-a remarcat in 1940 cind a fost distribuita intr-un film „mitic“ de Alfred Hitchcock, Rebecca, alaturi de Laurence Olivier si Judith Anderson. Un an mai tirziu, in Suspicion, tot sub bagheta lui Hitchcock, cistiga Oscarul pentru cea mai buna actrita (este singurul premiu de interpretare primit de un film al maestrului suspense-ului).
In restul carierei, Joan Fontaine a trecut cu usurinta de la melodrame la musicaluri sau la roluri in filmele „noir“ ale epocii – a aparut in filme precum Jane Eyre (1943), The Emperor Waltz (1948) sau Beyond A Reasonable Doubt, realizat de Fritz Lang in 1956. S-a retras incet din scena incepind cu anii ’60.
Este, de asemenea, notorie rivalitatea cu sora ei mai mare. Cu toate acestea, Joan si Olivia ramin in istoria faimosului Oscar ca singurele surori care au cistigat premiul pentru cea mai buna actrita.
Galerie foto
