Motivatia unor artisti de a nu mai avea legaturi cu ICR-ul este una limpede ca lumina zilei: decapitarea fostei conduceri peste noapte, grobianismul cu care Andrei Marga a preluat ulterior friiele si lipsa vreunui semn de insanatosire a politicilor Institutului in ultima perioada, de cind la cirma a ajuns Lilian Zamfiroiu.
„Eu nu pot sa controlez reactiile unui om sau ale altor oameni, apropo de nevoia de – sau mai bine sa nu zic – popularitate, pentru ca nu vreau sa se insinueze ca as vrea sa fac acuze“, a spus Zamfiroiu, dupa ce a fost intrebat despre refuzul celor doi scriitori, care au declarat ca institutul are o conducere mediocra si ca este politizat. „Nu pot sa iau un premiu de la ICR-ul asta si de la Ministerul asta al Culturii, tine de un guvern prea scirbos, care nu respecta contractele cu noi“, a motivat, cu duritate, Sociu pe Facebook.
Sa urmarim insa ce strategie si-a facut proaspatul sef al ICR pentru 2014. La 1 februarie va intra in vigoare o noua organigrama a institutiei, astfel ca numarul posturilor de conducere se va reduce la 22. Totusi, da asigurari Zamfiroiu, nu isi va pierde nici un angajat locul de munca, ci doar vor fi acordate mai putine sporuri de conducere. „La nivel de directie generala, trebuie sa fie 25 de functii de executie plus directorul general, la nivel de directie, 15 plus unu, serviciu 7 plus unu, birou 5 plus unu“, a explicat presedintele ICR.
Fostul adjunct al lui Nicolae Manolescu la UNESCO se plinge de presiunile politice la care este supus, spunind ca simte deja efectele anului electoral 2014. Exemple nu da, in schimb se lauda cu faptul ca a incercat sa imprime o directie apolitica programelor.
„Desi, de cind am venit la conducerea institutiei, am incercat sa imprim o directie total apolitica, in continuare vad ca exista manifestari in spatiul public care judeca activitatea ICR in cheie politica. Asta este, traim in era politicii. Venind in aceasta functie, mi-am asumat si acest risc. Voi incerca insa sa mentin echidistanta fata de esichierul politic a acestei institutii si deschiderea numai catre valorile culturale, chiar daca sint unii si altii care, in spatiul public, ne acuza de altceva“, a subliniat Zamfiroiu.
Presedintele ICR nu renunta la ideea sustinuta cu tarie de Marga cit timp a fost la timona: sporirea numarului de filiale (17 in prezent). In prima linie a intentiilor sale se afla Beijing si Moscova, pentru sedii vizind mai ales spatiile deja existente ale ambasadelor din capitalele Chinei si Rusiei, considerate a fi generoase. Brazilia, India si Japonia sint urmatoarele puncte de pe harta unde s-ar dori ca steagul cultural national sa fie infipt.
„Putem sa sustinem programele ICR cu actualul buget pentru 2014. Vom deschide noi filiale si s-ar putea ca la momentul respectiv sa constatam nevoi suplimentare. Cu siguranta, vom apela la sprijinul dumneavoastra ca, la rectificarea din iulie sau cind o sa fie, sa mai primim ceva. Ne-am dori mai multi bani. Nu sa-i cheltuim aiurea, ci pe proiecte precise“, le-a mai spus Zamfiroiu senatorilor din Comisia pentru Cultura.
„Inchideti camerele si va recit o poezie“
De Ziua Culturii Nationale, ministrul Culturii, Gigel Stirbu, ne-a impartasit opiniile sale despre poemul Luceafarul de Mihai Eminescu, cu ocazia prezentei sale in Parlament, unde le-a prezentat senatorilor din Comisia de specialitate planurile sale de viitor.
„Pentru mine, Luceafarul reprezinta sublimul culturii romanesti (…), pentru mine, Luceafarul este tot ceea ce poate fi mai scump din punct de vedere literar pentru poporul roman. Sigur ca va pot recita, chiar prima strofa, ultima strofa, cea de-a 63-a strofa, dar chiar credeti ca ministrul Culturii trebuie sa apuce sa recite asa pe holurile Parlamentului poezii? Dupa ce inchideti camerele, va garantez ca va recit o poezie“, le-a spus jurnalistilor Gigel Stirbu.
Mai multa regie si mai putin management
Sub motto-ul „prefer sa vad mai multa regie si mai putin management de la glorii“, presedintele Comisiei de Cultura de la Senat, Georgica Severin, si-a declarat sustinerea pentru Ordonanta de Urgenta 68 din 2013 a Guvernului Romaniei, care prevede inlaturarea de la conducerea institutiilor publice de cultura a persoanelor care au implinit 65 de ani. In cauza se afla patru mari glorii ale teatrului romanesc: Ion Caramitru, directorul Teatrului National Bucuresti, Dorina Lazar, directorul de la Odeon, George Mihaita, directorul de la Teatrul de Comedie Bucuresti, si Alexandru Arsinel, directorul Teatrului de Revista „Constantin Tanase“. Toti cei patru si-au afirmat dezaprobarea fata de posibila lor eliminare din functiile de conducere.
„Daca ai premiere destule, daca publicul umple salile si daca este si succes, cred ca managementul este asigurat. Or, toate lucrurile astea nu le poate face decit cineva de specialitate. Trebuie sa fie angajati oameni care pot face un repertoriu artistic deosebit. Cine sa-l faca? Un om care vine de afara? Un functionar public, care a facut o scoala de management, dar care habar nu are cu ce se maninca domeniul? Pai de unde stie el pe cine sa angajeze, a citit piesele de teatru care crede ca trebuie sa le puna? Sint elemente care tin de aceasta meserie, nu de alta“, a spus Ion Caramitru, directorul Teatrului National Bucuresti.
Actualul ministru al Culturii este mai degraba de parere ca asemenea personalitati ar trebui pastrate in functii si nu „trimise in parc“. „Acum, dupa o anumita experienta capatata de-a lungul timpului, ar fi din punctul meu de vedere gresit sa nu profitam de experienta domniilor lor, atit noi, cit si cei care consuma cultura in institutiile pe care domniile lor le conduc. Conform acestei OUG, atunci cind ar fi implinit virsta de 65 de ani, ar fi trebuit ca mandatul sa le inceteze“, a declarat Stirbu la Senat.
Ministrul este contrazis de Georgica Severin, care ar dori situatia transata cit mai repede in sensul Ordonantei de Urgenta, pentru a nu exista discrepante in sistem si dubla masura. Oricum, sint prea putini oameni de o asemenea valoare in sistem pentru a crea o regula noua.
„Avind in vedere ca sint atit de putini oameni de valoare, noi nu putem sa dam o lege care sa creeze o stare de exceptie. (…) Legea se refera la citeva sute de persoane care au aceste contracte de management cu toate institutiile de la nivelul tarii si atunci am putea sa ne gindim ca o personalitate ca domnul Caramitru sau ca domnul Mihaita poate fi un exceptional director artistic, isi poate manifesta plenar ideile in aceasta zona, dar legea trebuie sa o avem unitara pentru manageri la nivelul intregii tari, pentru ca altfel cineva poate sa dea in judecata Ministerul Culturii, ca de ce la TNB se poate, iar la Ansamblul de dansuri din Salistea Gurghiului, nu, si va cistiga. (…) E destul de dificil sa cream in lege exceptii“, a incercat sa isi justifice punctul de vedere Severin.
De asemenea, senatorul Georgica Severin a spus ca Senatul „a modificat proiectul initial cu care a venit Ministerul Culturii in care se spunea ca, in momentul in care au implinit 65 de ani, pa“. „Daca ii prinde in mandat, pot sa si-l termine, dar, daca au terminat mandatul, sa continue din nou la 70 de ani… Cream un precedent mult prea periculos. Nimeni nu-i impiedica pe acesti mari maestri sa mearga pe valentele artistice, nu trebuie neaparat sa fie cei care au dreptul de semnatura pe bani. Hai sa fim seriosi. Prefer sa vad mai multa regie si mai putin management de la aceste glorii“, a mai spus Georgica Severin.
Filme pe banii cineastilor
Daca Stirbu e mai degraba impotriva aplicarii Ordonantei amintite, lucrurile se schimba atunci cind vine vorba despre Legea Cinematografiei, pe care Severin ar lasa-o in pace asa cum e, in vreme ce ministrul o vrea modificata cit mai repede. Seful Comisiei de Cultura de la Senat s-a aratat preocupat de „ciolanul“ pe care cineastii doresc sa si-l imparta, recunoscind meritele cineastilor din noul val, care au obtinut premii extrem de importante la nivel mondial. Situatia este cu atit mai incilcita cu cit se discuta, in acest moment, de un draft de lege depus de celebrul „om de cultura“ Sorin Rosca Stanescu. Planeaza, totodata, si umbra lui Sergiu Nicolaescu si a „testamentului“ lasat de acesta in ultimii sai ani de viata si de mandat.
„Dupa cum stiti probabil, fostul presedinte al acestei comisii, regretatul Sergiu Nicolaescu, a fost patru ani de zile preocupat de aceasta lege. E clar ca legea existenta nu este perfecta, dar, in acelasi timp, conform intilnirilor cu reprezentantii cineastilor, se contureaza pozitii foarte ferme pro sau contra si o decizie in acest sens este foarte delicata. (…) Trebuie sa cintarim foarte bine. (…) Pe legea existenta, totusi, cinematografia romana a inregistrat succese pe care nu le-a inregistrat niciodata“, a spus senatorul Sorin Iliesiu.
Severin si-ar dori „o Lege a cinematografiei dupa chipul si asemanarea vremurilor“, care sa incurajeze productia pe banii cineastilor. Dincolo de finantarile prin Centrul National al Cinematografiei, senatorul si-ar dori mai degraba scutiri de taxe pentru cei care fac filme.
„Cred ca sarcina noastra este gasim niste criterii cit mai obiective, sa cream bazele industriei cinematografice romanesti, adica sa vedem ce scutiri de taxe putem acorda celor care investesc pe banii lor in productia unui film, sa vedem daca putem sa dam niste garantii de stat pentru credite la banca ca sa se faca un film, sa vedem in ce masura putem ajuta creatorii cu recuzita, acces in zone de filmari. De exemplu, am putea sa scutim de plata taxelor locale echipele care filmeaza, care sint jecmanite. (…) Am da un impuls celor care vor sa faca filme pe banii lor, pentru ca pe banii statului stim si noi cum se fac“, a mai spus senatorul Georgica Severin.
In privinta „ciolanului de impartit“, azi il vedem si nu e: „Una din principalele surse – cota parte din publicitatea de la TVR – s-a diminuat radical, loteria nu mai da bani, trebuie sa gasim o formula sa alimentam acest Fond al cinematografiei si sa vedem cum dam acesti bani“, a opinat Severin.
Rosca Stanescu a dezvaluit ca guvernul ar pregati o Ordonanta de Urgenta si pentru „industria cinematografica“, fara sa dea prea multe detalii despre continutul acesteia, adaugind doar ca „asa a vrut Guvernul“.
Codul patrimoniului national, o premiera
Nici Legea drepturilor de autor pare-se ca nu va scapa de modificari, parerea transanta a ministrului fiind ca aceasta pur si simplu nu ar functiona. Vinovate ar fi in primul rind organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor, organisme netransparente in viziunea lui Stirbu, care dau nastere unor reactii vii in lumea artistica. Georgica Severin ar „taia raul de la radacina“, si anume ar desfiinta pentru inceput cu totul ORDA – Oficiul Roman al Drepturilor de Autor. E totusi prevazator: „dar nu sint jurist si poate spun prostii“.
Un accent deosebit in mandatul lui Stirbu ar urma sa fie pus pe „Codul patrimoniului national“, un document care ar urma sa fie aplicat in premiera in Romania.
„In perioada imediat urmatoare, veti intra in posesia draftului Codului patrimoniului, asteptam sugestii si veti vedea ca exista masuri coercitive, care duc la un moment dat si la privarea de libertate (in cazul nerespectarii legislatiei din domeniul patrimoniului, n.r.). (…) Spre exemplu, exista foarte multe chestiuni care vor capacita proprietarul sa aiba grija mult mai mult decit pina acum de acest monument istoric. Vom avea dezbateri publice cu toti actorii implicati si sint convins ca va iesi o lege buna, care va pune ordine in acest domeniu, care pina la un moment dat a fost haotic“, a spus Gigel Stirbu. In schimb, senatorul PSD Georgica Severin, presedintele Comisiei de Cultura din Senat, a spus ca acest Cod al patrimoniului national nu este o sarcina simpla. „Daca veti avea sansa sa fie promulgat in mandatul dumneavoastra, veti sti ca ati lasat ceva in urma.“
Axa Stirbu-Severin, cu Rosca Stanescu cireasa pe tort
Urmarind toate declaratiile facute in Comisia de Cultura a Senatului din 14 ianuarie, putem lesne presupune ca putine dintre modificarile legislative vizate in acest domeniu vor beneficia de dezbateri publice. In lipsa unor proiecte de lege articulate, dar si a dorintei de a „rezolva“ cit mai repede o serie de teme precum cinematografia sau drepturile de autor, se va urma calea ordonantelor de urgenta, atit de hulite chiar de cei care acum sint la putere. Domeniile sint unele extrem de sensibile si putem prevedea o serie de scandaluri publice cauzate tocmai de lipsa de transparenta in ceea ce priveste legiferarea in domeniul cultural. Pe axa Gigel Stirbu – Georgica Severin se interpune tot mai vocal „corifeul“ Sorin Rosca Stanescu, cel care vede in toti scriitorii tradusi in strainatate in mandatul la ICR al lui Horia-Roman Patapievici agenti de influenta ai actualului presedinte, „cu acceptul“ fostului sef al SIE. Protapit in Comisia de Cultura in urma alegerii sale pe listele PNL, Rosca Stanescu pare sa isi fi pastrat drepturile in Comisie si dupa ce a fost exclus din partid.