Vai, dar ce-mi mai place sa ma lamentez, chiar si cind Craciunul e atit de aproape. Sa incerc sa fac totusi citeva observatii necesare asupra chestiunii in cauza: 1. trebuie neaparat sa scriu aici, ca sa fiu sigura ca vede toata lumea (si mai ales pentru ca stiu ca nu se poate acum sa primesc asa ceva), ce cadou vreau eu de Craciun – o pisica si o masina de cafea mare si foarte performanta, la care sa pot face si ceai; 2. ma tot intreb, de cind am auzit stirea, ce cadou i-as face eu lui Fernand N., barbatul care n-a mai iesit de 50 de ani dintr-un spital din Nancy, in care a fost internat de pe vremea cind avea 5 ani si se imbolnavise de poliomelita (cred ca stiu: o lampa cu bule de gaz si lumina portocalie, cum are fata din Hable con ella, pentru ca si ea a stat mult in spital).
Sa faci un cadou inseamna sa-ti pui la incercare imaginatia, cred ca de asta a devenit un lucru infricosator pentru atit de multa lume. Propun un exercitiu pe care il puteti face in noaptea de 24, incercind din rasputeri sa stati de veghe cu privirea atintita inspre fereastra: ce cadou i-ati face scriitorului dumneavoastra preferat? Asa-i ca-i greu? Asta cu siguranta va va tine treji pina pe 25 dimineata si veti realiza, astfel, flagrantul.