Ce a contribuit la propunerea venind din partea Luxemburgului de a invita Romania, prin orasul Sibiu, sa fie partener in proiectul "Capitala Culturala a Europei"?Au fost doua motive care au determinat propunerea pe care am facut-o. Mai intii, ne-am dat seama ca pentru a deschide portile unei Uniuni Europene cu adevarat multiculturale si pentru asimilarea conceptului de capitala culturala europeana de catre noile state membre – sau, mai bine spus, viitoarele state membre, pentru ca la data propunerii statele din Europa de Est nu erau membre cu drepturi depline ale Uniunii –, ar fi bine sa avem un parteneriat in zona Europei Centrale si de Est, mai ales ca altfel nu ar fi fost posibil pentru statele care urmau sa adere sa aiba o capitala europeana decit abia in 2020. Apoi, a inceput sa se contureze din ce in ce mai clar ideea ca orasul ales ar fi trebuit sa fie unul din Romania, si mai cu seama din Transilvania, datorita strinselor legaturi istorice, ce dureaza de secole si care ne leaga pe noi, luxemburghezii, de partea aceasta a Romaniei. Asa am decis ca Sibiul e locul potrivit. A mai contribuit la aceasta decizie si o vizita de mai de mult la Sibiu a predecesorului meu, alaturi de ministrul Culturii de atunci, Ion Caramitru... Ne-am hotarit sa dam curs acestei incercari, idei, in primul rind ca parteneriat simbolic al amestecului de cultura vestica si cultura estica. Si au urmat, firesc, demersurile pentru acceptarea propunerii, la Bruxelles.
Continuind pe ideea acestei „protejari” a identitatii si specificitatii culturale pe care o promoveaza Uniunea Europeana, care sint particularitatile Sibiului in calitate de centru al manifestarilor culturale europene?
Sibiul e un foarte bun exemplu pentru ceea ce Uniunea isi doreste sa promoveze: diversitatea culturala. Si tocmai pentru ca UE refuza orice incercare de uniformizare, de aplatizare, respectarea fiecarei identitati in parte a facut din acest oras alegerea noastra. Aici, in Sibiu, aveti multiculturalism, multilingvism si un foarte important patrimoniu istoric. Daca privesti catre aceasta zona a Romaniei, vezi cladiri cu incarcatura istorica, spunind ceva despre devenirea si dezvoltarea unui segment de populatie. Convietuiesc mai multe etnii, oameni cu origini diferite, si acesta e peisajul care arata cum e posibil sa facem lucrurile impreuna, sa ne acceptam unii pe altii si sa ne pastram valorile proprii.
Cu ce „valori” se identifica o capitala culturala europeana?
Nu exista ceva preconceput in acest sens si nici nu ar trebui sa existe. Singura „valoare” pe care as mentiona-o e aceea a unei bune administrari si a dorintei de a face tot posibilul pentru a avea un program bun, in calitate de capitala culturala. Practic, de a incerca sa faci conceptul de capitala europeana un succes. Trebuie spus ca au existat si capitale care nu au reusit sa implementeze astfel de programe cum trebuie si nici sa miste lucrurile, dar asta nu a tinut de o problema a conceptului in sine, ci de incapacitatea celor de acolo de a pune umarul la realizarea programelor respective.
Vi s-a parut ca Sibiul a reusit sa inchege un astfel de „program de succes”, cum il numiti dumneavoastra?
Da, iar avantajul cel mai mare al Sibiului e ca manifestarile culturale de aici sint deja de calitate superioara, fie festivaluri internationale de teatru, fie de film, de jazz. Mai exista si o infrastructura buna… Sibiul e un oras care are multe de aratat. Aveti o echipa de oameni muncitori, care isi doresc ca treaba sa iasa perfect si lucreaza intens pentru a face un program foarte bun. Un alt avantaj e ca, de aceasta data, colaborarea dintre Sibiu si Bucuresti, dintre autoritatile locale si cele centrale s-a dovedit eficienta si exista deja un angajament al Guvernului din Romania pentru a finanta si urmatoarele manifestari culturale din Sibiu ca parte din intregul program. Fiindca, sa recunoastem, sint necesare anumite sume de bani pentru ca lucrurile sa mearga. Pe linga ce am vazut zilele acestea, urmeaza sa mai fie o gramada de evenimente si e de bun augur faptul ca Sibiul s-a dovedit inca de la inceput deschis pentru astfel de manifestari. Am vazut atit de multa lume entuziasta aici, incit cred si intr-un succes pe viitor.
Cum ati descrie atmosfera de pe parcursul manifestarilor?
In doua cuvinte: mobilizare si constienta. Mobilizare pentru ca oamenii arata ca sint gata sa „urmeze” cultura, sa participe la evenimente. Are vreun sens sa ai evenimente culturale fara public? In al doilea rind, constienta pentru cultura si pentru importanta culturii in dezvoltarea Uniunii Europene. E o circumstanta si o coincidenta benefica: acum, cind Romania vine in Uniune si Uniunea vine in Romania, avem un oras romanesc, entuziast, care e partener in calitate de capitala culturala europeana.
Dupa ce ati vizitat Sibiul, in postura de turist, ati alege Romania ca destinatie a unei vacante culturale?
Cu siguranta, mai ales ca, fiind luxemburgheza, nu numai ca am legaturi istorice, ca sa spunem asa, cu zona aceasta din Romania, dar cred ca avem in comun si o stare de apartenenta culturala, pe de o parte la aceeasi familie, francofona – pentru ca si in Luxemburg se vorbeste multa franceza –, pe de alta, in ceea ce priveste radacinile istorice care ii leaga pe luxemburghezi de sibieni.
Orasul Sibiu a fost nominalizat drept Capitala culturala europeana printr-o decizie a Consiliului European, la 24 mai 2004. Programul capitalelor culturale europene a fost initiat de Grecia si se deruleaza incepind cu 1985. Tarile care propun capitale culturale europene sint, prin rotatie, toate tarile din UE. Pina astazi, programul numara 32 de orase, iar incepind cu acest an, capitalele culturale europene vor cupla cite un oras din tarile Europei occidentale cu un oras din tarile central si est-europene.
Octavie Modert este secretar de stat pentru cultura, educatie si cercetare al ministerului luxemburghez de resort din 2004. Si-a inceput activitatea politica in 1992, in calitate de consilier al presedintelui si ulterior al primului-ministru. In capitala Sibiu, Modert a vorbit despre importanta infratirii culturale si a reamintit ca tratatul de aderare al Romaniei la UE a fost semnat pe 25 aprilie 2005, la Luxemburg.