Fiindca asta e imaginea Romaniei in lume. Mai exact, in Europa, lumea noastra invecinata. Daca nu cerseste pe strada, romanul e hot, jefuitor de batrane, spargator de bancomate sau vreun alt soi de infractor, cine stie cat de periculos. Sigur, exista si romani cinstiti, muncitori si bine educati, nu se poate sa nu existe. Totusi de ce sa verifici pe pielea ta daca ai nimerit tocmai peste unul din aia? Dar daca romanul cinstit e un mit, ca unicornul, egalitatea intre oameni sau orgasmul multiplu: toata lumea vorbeste despre el, dar nimeni nu l-a vazut? E mai bine sa nu risti. Mai ales ca multi sunt si tigani, astia sunt in stare de orice, numai ca asa ceva nu se poate spune cu voce tare, ca e incorect politic.
Incercati, de exemplu, sa faceti o cautare pe Google Images dupa cuvantul rumeni sau romeni. S-ar putea sa fie o surpriza (pentru mine a fost) ca in primele siruri de imagini nu apar nici Hagi, nici Nadia Comaneci, nici Brancusi ori macar Ceausescu. In schimb, se insira cu sutele, unele dupa altele, imagini cu infractori romani din Italia. Asta e, la propriu, imaginea Romaniei – de fapt a romanilor – printre fratii nostri latini. Pozele facute la sectia de politie curg una dupa alta. Ici si colo, cate un panou sau un text: „Operazione Smart Phone“, „Squadra Mobile – Sezione Omicidi“, cu romani prinsi sau dati in urmarire. Ratacite printre ele, cate o fotografie de la vreun colocviu intercultural, apoi iar o banda de hoti si un criminal. Alti infractori, o fotografie cu Catrinel Menghia, alte zeci de infractori, o fotografie cu dansatori in costume populare si iar infractori: hoti, jefuitori, criminali. Imaginea Romaniei in Italia.
Desigur ca realitatea e destul de diferita: sute de mii de romani lucreaza in Italia si n-au avut niciodata probleme cu politia, nu sunt nici hoti, nici ucigasi, iar slujbele pe care le accepta sunt dintre cele mai obositoare si mai prost platite. Numai ca ei nu sunt vizibili, cum nici alti imigranti, din alte tari, ce muncesc din greu in Europa nu atrag atentia jurnalistilor ori a politiei. Iti vine sa crezi ca romanii au devenit tapul ispasitor pentru frustrarile nationaliste ale italienilor. Numai ca ne-am putea intreba de ce noi si nu altii – adica nici bulgarii, nici rusii, nici libanezii, care se refugiaza in numar mare in Italia, nici macar albanezii, care apar si ei pe Google Images cu un numar consistent de poze de la politie, dar nu-i ajung nici pe departe pe romani.
S-ar putea zice ca majoritatea romanilor din acele fotografii sunt tigani, dar ar fi o scuza mizerabila pentru o natiune care se plange ca e discriminata in Europa. S-ar putea zice si ca e o exagerare, ce-si are originea in comoditatea si lenea mintii jurnalistice, doar ca majoritatea fotografiilor de rumeni provin de la politie si jandarmerie. In fine, s-ar putea zice ca e pur si simplu un cliseu, un stereotip etnic, cu care e greu sa lupti, fiindca astfel de stereotipuri nu se nasc printr-un proces rational, ci apar si subzista din cauza unor prejudecati si puseuri emotionale. Dar chiar si-asa, cum Dumnezeu s-au potcovit romanii tocmai cu eticheta asta, de „tara de hoti“? De ce nu se spune despre nemti ori maghiari ca sunt hoti, iar despre noi ca suntem un popor de mestesugari, de calusari, de oieri, de elevi premiati la olimpiadele internationale, de cantareti din frunza?
Iar daca ar fi vorba numai de italieni, tot ne-am mai linisti cu gandul ca le-am devenit antipatici si gata. Dar nici in Germania etnostereotipul romanului nu e mult diferit. In Austria romanii sunt asociati cu infractiunile mici si medii: furturi, jafuri din locuinte, cersetorie si un pic de prostitutie. (Remarc cu frustrare ca nici macar in domeniul asta nu excelam: infractiunile majore pica in carca puternicei mafii rusesti sau a altora asemenea.) In Marea Britanie romanii sunt profitorii sistemului de asistenta sociala – tot un fel de furt, dar de la stat, furt pe care romanii il privesc adesea ca pe un semn de inteligenta sociala, insa britanicii nu.
Asadar, nu doar italienii si-au construit o imagine proasta despre romani. Incet-incet, ajungem faimosi in toata Europa cu o eticheta pe care nu ne-am dorit-o: Romania, tara de hoti. De unde si pana unde, cand noi ne stim de popor harnic, ospitalier si vesel? Sau ne ascundem cumva dupa deget?
Mai vorbim saptamana viitoare.