La patru decenii distanta, ABBA ramane una dintre cele mai de succes formatii ale planetei. Un succes comercial si critic care continua si azi, alimentat si de triumful musicalului Mamma Mia!, prezentat in intreaga lume, constant, de la lansarea sa la sfarsitul anilor ‘’90.
Se stie cu siguranta doar ca acest cvartet suedez a vandut peste 380 de milioane de albume in aceste patru decenii. Despre ABBA, la apogeul carierei lor se spunea ca era pe locul al doilea in ce priveste exportul suedez, dupa firma Volvo. Cererea pentru muzica lor era atat de mare incat managementul trupei a aranjat ca drepturile de autor din Uniunea Sovietica sa fie platite in produse petroliere, din cauza embargoului asupra rublei.
„ABBA s-au bucurat de o popularitate fara precedent pentru o trupa din afara tarilor vorbitoare de limba engleza. Pe masura ce industria muzicala se adapteaza la conditiile reductive ale erei digitale, este greu de crezut ca va exista un alt artist care sa ii depaseasca“, scrie „BBC News“.
Care este secretul succesului lor?
„N-am avut niciodata o formula de succes“, a explicat, la Londra, Frida Lyngstad. „Doar faceam ce ne placea cel mai mult sa facem. Iar chestia cea mai importanta este faptul ca noi patru am reusit sa ne intalnim si sa ajungem sa lucram impreuna. Doi mari compozitori, Bjorn si Benny, impreuna cu vocea mea si a Agnetei.“
ABBA, scrie „BBC News“, ramane o curioasa anomalie – o trupa al carei succes universal nu a fost inscris in sexualizata lingua franca a rock-ului sau a R’N’B-ului, ci in cea a valorilor europene, mai domestice si mai linistite. „Daca rock-ul vorbeste celor care se vad in afara societatii, melodiile pop ale celor de la ABBA rezoneaza cu visele si dezamagirile celor care n-au vrut niciodata sa fie rebeli. Cuprinse in extazul tumultuos a lui Dancing Queen sau in fatalismul lui The Winner Takes It All, visele si temerile suburbiei se dovedesc si ele la fel de epice si valide.“
„Ca sa ii intelegi pe ABBA, trebuie sa intelegi in primul rand faptul ca sunt suedezi“, spune Carl Magnus Palm, autorul biografiei Abba: Bright Lights, Dark Shadows. „Mai ales trebuie sa intelegi cat de importante au fost pentru muzica lor folclorul suedez si un sound numit «schlager», ce inseamna «hit» in germana. Nu e o muzica foarte cool, dar ABBA au crescut ascultand slagare, iar la aceasta structura simpla ei au adaugat influentele muzicilor care le placeau, The Beach Boys sau The Beatles.“
„Muzica ABBA nu este atat de vesela pe cat se crede“, explica Benny Andersson, intr-un interviu acordat ziarului „The Guardian“. „Poate ca suna vesel, intr-un mod ciudat, dar, in adancul ei, nu este o muzica vesela. Exista in ea melancolia nordica. Ce te insala sunt vocile fetelor. Eu cred ca asta este unul dintre marile secrete ale succesului ABBA. Chiar cand eram cu adevarat tristi, sunam foarte veseli.“
„ABBA nu numai ca au scris cantece minunate, au scos si discuri mari, iar acesta a fost secretul lor“, este de parere Carl Magnus Palm. „Le-au conceput ca pe niste adevarate productii muzicale, viziuni ale muzicii pop perfecte. De ce exista doar foarte putine versiuni cover reusite ale cantecelor ABBA? Fiindca sunt greu de reprodus. Ca sa suni ca ABBA, trebuie sa fii ABBA!“