In primul rand, coperta a patra, prima vitrina a cartii, o vitrina care, deseori, se dovedeste a fi inselatoare. La fel, primele pagini ale cartii unde, spune autorul articolului, un scriitor va incerca sa se depaseasca pentru a starni curiozitatea unui cititor care ii acorda atentie vreme de numai cateva minute.
Atunci, se intreaba „MyBoox“, care este criteriul de selectie eficace? In acest moment intra in joc testul paginii 99.
Aceasta idee, aparent bizara, ii apartine scriitorului si editorului britanic Ford Madox Ford (1873-1939), al carui roman, The Good Soldier (1915), este trecut in randul operelor reprezentative ale literaturii secolului XX, iar revistele sale, „The English Review“ si „The Transatlantic Review“, au avut o contributie substantiala la dezvoltarea literaturii engleze in prima jumatate a secolului trecut.
Ford a ajuns la concluzia ca cititul paginii a 99-a a unei carti poate determina dorinta de a citi intreaga carte. El pornea de la premiza ca primele pagini ale unei opere nu garanteaza calitatea intregului, fiindca o carte care incepe bine se poate dovedi plicticoasa dupa cateva pagini. „Pagina 99 poate dezvalui calitatea cartii“, spunea Ford Maddox Ford.
De ce? Se pare ca, in cazul majoritatii cartilor, pagina 99 se situeaza aproximativ la capatul primei treimi sau al primului sfert al cartii. In acest stadiu, estima Ford, intriga, personajele si ritmul cartii ar trebui, teoretic, sa fie stabilite. Pagina 99 ar trebui sa ne dezvaluie suficient despre carte, fara a ne strica surpriza finalului.
Fiecare rand al unei carti bune trebuie sa fie limpede si autentic
„MyBoox“ scrie ca, in Franta, editorii s-au acomodat cu aceasta traditie originala. De exemplu, „L’Express“ face regulat acest exercitiu si exista mai multe premii literare inspirate de regula lui Ford Maddox Ford. Unele recompenseaza pagina 112, asa cum este premiul infiintat la initiativa editorului Claire Debou, care explica astfel: „Daca o pagina 112 remarcabila – adevarat abdomen moale al unei carti – este rara, atunci putem spera ca o carte in care exista o asemenea pagina este, la randul ei, remarcabila“. De ce 112? „In majoritatea cazurilor, la pagina 112 se constata o cadere generala a atentiei, in toate etapele nasterii unei carti: distractia scriitorului (deja angajat in lucru), neglijenta editorului (deja convins ca manuscrisul este interesant), graba corectorului. Pe scurt, toata lumea neglijeaza pagina 112!“, a explicat, pentru „Nouvel Observateur“, un membru al juriului.
E drept ca „testul paginii 112“ a fost ales si ca un mic omagiu adus lui Woody Allen care, in filmul Hanna si surorile ei, a spus: „Nu uita poemul de la pagina 112: ma face sa ma gandesc la tine“.
Testul paginii 99 este bun la multe lucruri, scrie Robert McCrum in „The Guardian“. Printre altele, el grabeste, fara pic de mila, procesul de selectie pe o piata extrem de populata.
Mai exista un test, cel al ultimului rand, ca ultimele note ale unei simfonii. Nu e la fel de relevant ca pagina 99, dar poate spune multe despre o carte. Deci care e cel mai bun? Primele randuri, ultimele randuri, pagina 99? Adevarul, scrie „The Guardian“, este ca fiecare rand al unei carti bune trebuie sa fie limpede si autentic si sa aiba (iar asta e o parte esentiala) o voce distincta pe care vrei sa o asculti.