– Fragment –
L’invitation au voyage (Corto Maltese)
„Vis al galesei Floride si al ostroavelor Antile…“
Corto Maltese, marinarul misterios si cinic cu cercel in ureche, este una dintre acele siluete care intra in memoria mitologica a secolului XX. Insusi numele sau trimite, cum sugera Pratt, la acel Maltese Falcon pe care il ravnesc personajele lui Dashiell Hammett. Este Corto un Sam Spade mediteraneean? Poate ca da, in aceeasi masura in care cinismul sau romantic seamana cu acel aliaj inconfundabil pe care il transcrie si Raymond Chandler in seria dedicata lui Philip Marlowe. Din pragul marii si al plecarii, Corto priveste catre America in care literatura politista hard boiled descopera, in cele mai sordide decoruri, poezie baudelairiana a orasului tentacular.
Daca este un detectiv ce colinda marile, Corto este si rebelul fara cauza, ce se angajeaza in aventura. Corto imparte cu primul Malraux, cel din La condition humaine, gustul pentru suspans si vocatia infruntarii raului. Din cinismul sau se alimenteaza curajul care are in centrul sau solidaritatea. Intotdeauna singuratic, Corto sfarseste prin a lupta in razboaiele altora. Neincrezator in Idealul ortografiat cu majuscula, Corto seamana, oricat ar fi de paradoxal, cu inocentul Tintin: fara a fi un boy-scout el insusi, piratul Corto Maltese este avatarul postmodern al cavalerului ratacitor ce viseaza la taina luminii si a dreptatii. Ostilitatea lui fata de rapacitatea umana, tentatia de a se alia cu cei pe care istoria ii randuieste in pozitia de invinsi de serviciu, ii confera lui Corto o energie romantica inconfundabila.
Voiajele lui Corto Maltese sunt tot atatea ocazii de a explora un secol XX in care granitele etice sunt pe cale de a fi estompate. Solitar si dezabuzat, deschis spre generozitate si sacrificiu, Corto are trasaturile, paradoxale, ale calaretului singuratic pe care il intruchipeaza Clint Eastwood in westernurile lui Sergio Leone. Egoismul este ultimul refugiu al unei inimi ranite, iar Corto Maltese este cruciatul care isi poarta bataliile (pierdute) cu orgoliul celui care stie ca Istoria este un catalog de crime si de erori. Melancolia ironica a lui Corto este marca identitara a exploratorului ce nu ezita sa devina, din martor, actor al vremurilor sale. Un actor ce-si pastreaza distanta, tradusa in luciditatea visatoare cu care va contempla peisajul bataliei. Om al tainei, Corto Maltese se afla in afara si inlauntrul secolului sau.
Enigma lui Corto Maltese nu va fi niciodata descifrata de Pratt. Biografia lui Corto se constituie din farame si din aglomerari de imagini. Fiecare text expune, cinematografic, o farama din eul sau. Ereditatea sa este la fel de fabuloasa si de incarcata ca aceea a lui Pratt. Intre Mediterana si Cornwall, Corto intinde o punte care este cea a misterului. Profesia sa este, cu o sintagma clasicizata, onorabila, dar incerta. El este un gentilhomme de fortune, o expresie dincolo de care se ascunde trecutul tulburat al unui pirat atipic. Tovarasia cu sanguinar-ciclotimicul Rasputin este indiciul apartenentei la aceasta tagma a marinarilor ce navigheaza, intotdeauna, sub propriul lor pavilion.
Ca si Spade ori Marlowe, Corto Maltese are oroare de cuvintele mari, preferand nuantele in locul exaltarii gaunoase. Sedus de intinsul oceanelor, Corto este la mijloc de rau si bun, prins in monada in care il inchide Pratt, din chiar momentul genezei sale. Simbolic, nasterea si moartea lui Corto ne raman inaccesibile, pana la capat. Corto apare spre a nu muri niciodata. Si poate ca razboiul din Spania este locul in care Corto va ajunge spre a lupta alaturi de Malraux, cel hipnotizat de actiune. Moartea lui se petrece in acel teritoriu al viselor din care s-a ivit.
Ciclul lui Corto Maltese este organizat de Pratt in jurul peisajelor, legendelor, erotismului si aromelor. Peregrinarile acestui marinar fara flota si pirat visator se suprapun peste harta ce recompune insasi identitatea traditiei cu care dialogheaza scriitorul. De esenta acestei postmodernitati latine a lui Pratt este apelul la intertextualitate; de la versuri la fotografii si mituri, toate sunt prinse in acest athanor in care proza grafica prepara un extract puternic asemenea opiului. Simbolic, femeile lui Corto Maltese se hranesc, toate, din aceasta magma carnivora si onirica.
Seducatoare si doar aparent inocente, ele il insotesc pe Corto in periplul sau.
Vrajitoare sau revolutionare, conspiratoare sau aventuriere, ele lasa, pe buzele lui Corto, urma unui sarut. Este in Corto Maltese o urma din magnetismul lui Humprey Bogart, cel din Casablanca, dupa cum este vizibila in seninatatea cu care se desparte de iubirile sale luciditatea de conquistador a lui Clark Gable, cel din Gone with the wind. Osciland intre aburii bauturii si gratia unui vers din Rimbaud sau un pasaj din Utopia lui Morus, Corto este, rand pe rand, filosof, pirat, revolutionar fara cauza, actor si regizor al propriului destin. Iesind din paginile lui Pratt, el intra in substanta fantasmatica a veacului pe care il strabate, cu ochii catre stelele din care coboara vraja pe care doar el o poate simti, ca o fiinta de pe alt taram. Fiu al tigancii din Gibraltar, Corto nu este doar un marinar cu cercel in ureche – el este, in ceea ce are mai adanc, o punte care se intinde intre taramul lui Oberon sau al lui Ogun Feraille si universul populat de oameni apteri si comuni.
Simbolic, prima aparitie a lui Corto, cel de dinainte de Corto, un Corto ce poarta numele, straniu, de Tipperary O’Hara, se produce pe fundalul decorului dominat de tenebre si spirite al Africii, in Ann de la jungle. Credincios unei linii ce urca pana la Verne si Rider Haggard, Pratt coloreaza harta Africii cu propriile sale rauri si obsesii. Voiaj initiatic in inima unei Africi ce isi releva calitatea de teritoriu al mitului in libertate, primul text in care il putem ghici pe Corto este omagiul grafic si literar pe care Pratt il aduce unei indragostiri ce isi are radacinile in ereditatea sa familiala.
Din fiul ofiterului italian fascist, Pratt devine poetul care invoca glasurile unui pamant ce isi conserva potentialul de a fascina si transforma pe cei care il viziteaza. In acest colt de Africa de Est britanica, ce evoca si liniile cinematografice din The african queen, Corto, cel de dinainte de Corto, este, ca si Pratt din textele lui Manara, Vergiliu care ofera tinerilor in cautare de lumina si experienta un drum la capatul caruia straluceste, vernian, o stea a sudului ce desfide orice imaginatie. Din chiar acest moment al preistoriei sale, Corto este asociat acestei lumi de dincolo si de dincoace de Europa. Ar fi greu de imaginat un Corto ramas pe uscat, imbracand haine burgheze. Traiul de marinar este deghizamentul perfect pentru cel care detine secretul, divin, al visarii si aventurii.
CARTEA
Cartea de fata este o invitatie la calatorie. Dincolo de copertile acestui volum, se intrevede un continent de semne, lumini si culori. Prin puterea ei de a da trup inchipuirilor noastre si de a uni cuvantul si imaginea in cadrele ei narative, banda desenata este expresia rafinata si unica a sensibilitatii moderne. Departe de a fi un gen minor, ea este incarcata de traditie si deschisa catre temeritatea experimentului. Descoperirea ei este redescoperirea propriului nostru curaj de a visa.
„Ioan Stanomir este unul dintre putinii exploratori experimentati, de o certa eruditie si o maxima acribie, ai imaginarului prodigios al benzii desenate, iar volumul consacrat acestuia, Camera obscura. Vis, imaginatie si banda desenata, desfasoara hartile si portulanele unei geografii mirifice, vaste si tulburatoare. Cosmopolita si eclectica, banda desenata este insufletita de spiritul viatic al aventurii si libertatii, multi dintre eroii ei legendari imbinand o incurabila noblete, cu o minte agera de detectiv si cu un idealism imbatabil.“ – Angelo Mitchievici
AUTORUL
Ioan Stanomir este profesor universitar la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti. Dintre cartile publicate: O lume disparuta. Patru istorii personale, urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (alaturi de Paul Cernat, Angelo Mitchievici si Ion Manolescu), 2004; Explorari in comunismul romanesc (alaturi de Paul Cernat, Angelo Mitchievici si Ion Manolescu) volumul I, 2004, volumul al II-lea, 2005, volumul al III-lea, 2008; Spiritul conservator. De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga, 2008; Teodoreanu reloaded (Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir), 2011, Junimismul si pasiunea moderatiei, 2013, Confruntand revolutia. Burke si inventarea conservatorismului, 2013.
Galerie foto
web.jpg)
