– Fragment –
Isi arata destul de mult picioarele si probabil ca stia foarte bine ce face, dar din atitudinea ei nimic nu lasa sa se vada ca stie – nu era ceva evident –, si intotdeauna ramane loc pentru indoiala atunci cand nu e totul foarte limpede, oricat ai crede ca ai vazut cu ochii tai cum stau lucrurile. „E foarte sireata“, mi-am spus. „Nu se poate sa nu-si dea seama ca dezvaluie atatea farmece, dar in acelasi timp cu un firesc desavarsit – nu e impudica, nici exhibitionista –, tagaduieste orice constiinta, ba mai mult, orice importanta a acestui fapt, ca in dimineata aceea de la birou, cand nu si-a acoperit torsul cateva secunde bune – n-au fost multe, dar au tinut mult, si eu am tras concluzia ca nu ma exclude din orizontul ei sentimental: atat si nimic mai mult, nu mi-am facut planuri, nu cred ca sunt un increzut in privinta asta, si inca se deschide o perspectiva intre dorinta si absenta refuzului, intre afirmatie si necunoscut, intre vointa si simpla absenta a proiectului, intre un „Da“ si un „Se poate“, intre un „Desigur“ si un „Mai vedem“, ori e mai putin decat atat, e un „In sfarsit“ ori un „Ei bine“ ori nici nu poate fi vorba, un limb, un gol, un hau, nu-mi pun problema, nici nu ma gandesc, nici nu-mi trece prin minte. Dar in munca pe care o fac invat cu timpul sa ma tem de tot ce ne trece prin minte si chiar de ceea ce mintea inca ignora, fiindca vad mai intotdeauna ca totul era acolo, intr-un anumit loc, inainte de-a ajunge in mintea noastra ori de-a ne trece prin minte, incep sa ma tem, prin urmare, nu numai de ce concepem, de gand, ci si de ce il preceda ori exista in prealabil si nu e viziune ori nu e constiinta. Si astfel cu totii sunteti propria voastra durere si febra, ori puteti fi, si atunci… Atunci cine stie daca ar fi un „Da“ intr-o buna zi, orice lucru si cu orice persoana care n-a fost exclusa: in functie de amenintare ori parasire ori siguranta ori protectie ori stricaciune, ori interese, ori revelatii, facem uneori descoperiri tarzii, cateodata dupa un surprinzator si lung vis semilasciv, ori cateva cuvinte magulitoare in stare de veghe, ori nici macar nu-i nevoie sa fim noi insine obiectul pasiunii, totul e mult mai inselator: cineva isi explica si ne atrage in cele din urma atentia si cand il vedem ca vorbeste astfel, cu caldura si inteles, incepem sa ne intrebam prin viu grai si ne ies de pe buze reflectii sau argumente sau povesti si ne socotim cum sa sarutam gura, cine n-a incercat senzualitatea inteligentei, pana si natangii sunt expusi la una ca asta si nu putini se supun ei fara a sti s-o numeasca ori s-o recunoasca pe neasteptate. Iar alteori ne dam seama ca nu ne mai putem lipsi de cineva de care credeam ca ne putem lipsi sau ca suntem in stare sa facem tot ce ne sta in putinta ca sa ajungem la cineva de care nu ne-am apropiat pana atunci cu nici un pas o jumatate din viata noastra, fiindca el sau ea si-au asumat sarcina de a strabate distanta ce ne despartea si de aceea eram atat de la indemana zilnic. Pana cand, dintr-odata, intr-o buna zi se satura de drumul de pana atunci, ori sunt biruiti de necazuri, ori ii lasa puterile si simt ca li se apropie moartea, iar atunci ne cuprinde spaima si alergam in cautarea lor cu sufletul la gura si fara sfiala ori ascunzisuri, robi dintr-odata ai celor ce ne-au fost noua robi, fara a ne intreba niciodata care vor fi fost celelalte dorinte ale lor ori crezand ca singura lor dorinta era sa fie robii nostri, singura cu care erau la curent. „Niciodata nu m-ati pretuit asa cum v-am pretuit eu, nici nu aspiram la asa ceva; va tineati departe, fara sa va pese catusi de putin daca aveam sa ne mai vedem vreodata, si nu v-o reprosez in nici un fel ; dar veti regreta plecarea mea si veti regreta moartea mea fiindca faptul de a te sti iubit face placere si aduce multumire.“ Uneori citez acest pasaj sau il reelaborez in sinea mea, intrebandu-ma a cui plecare o voi regreta, pe neasteptate, sau cine va regreta moartea mea, spre surprinderea sa; citez prost si foarte liber din scrisoarea de adio a unei batrane oarbe catre un barbat strain, superficial, inca tanar si prezentabil, de acum doua sute de ani.