Foarte repede, un gardian a intervenit si i-a cerut artistei sa se imbrace, iar un altul s-a asezat intre tanara femeie si public, incercand, cat de cat, sa ascunda scena de ochii privitorilor. Politia, chemata la fata locului, a retinut-o pe artista sub acuzatia de exhibitionism, dar a eliberat-o mai tarziu, fara a o pune sub acuzare.
Conducerea Muzeului Orsay nu a apreciat deloc acest „act artistic“. „Nu a fost vorba despre o reproducere a operei, gestul artistei a fost mult mai «trash» si mult mai violent decat L’Origine du monde“, au explicat reprezentantii muzeului in paginile cotidianului „Le Monde“. „Se vedea prea mult, gestul nu era explicat. Pur si simplu ea a luat publicul ostatic!“
Deborah de Robertis s-a aparat: „Gestul meu este o opera de arta pe care o pregatesc de opt ani de zile. Sunt uluita de reactie, fiindca nimeni nu m-a atins. Nu a fost vorba de exhibitionism si nici de un act impulsiv“.
Intr-un interviu acordat ziarului „Le Figaro“ a refuzat ca „actul ei artistic“ sa fie denumit performance, spunand ca prefera mai degraba denumirea de „gest“. „Cel care m-a inspirat a fost Michael Jackson“, a explicat Deborah de Robertis. „A transformat gestul de a-si atinge sexul pe scena intr-o semnatura personala. Ceea ce am facut este semnatura mea personala. Am realizat chiar o serie de fotografii sub titlul de Mémoires de l’Origine in care reiau aceeasi poza in locuri diferite. Caut sa fac vizibila privirea barbatului asupra femeii goale, culcata si observata de Courbet.“
Aceasta „origine a lumii 2.0“ merita ceva mai mult decat ipocrizia Muzeului Orsay, a comentat in „Le Nouvel Observateur“ David Courbet, autor al volumului Féminismes et pornographie, care considera ca „gestul“ lui Deborah de Robertis este unul in egala masura artistic si „feminist“. Courbet considera ca, prin masura evacuarii artistei cu ajutorul fortelor de ordine, conducerea muzeului „a aratat ipocrizia elitista fata de arta“.
Aproape in acelasi timp cu scandalul de la Orsay, cunoscutul fotograf David LaChappelle provoca o controversa cu un poster in care este prezentata o viziune a gradinii Edenului in care Eva este un personaj transsexual, dotat cu atribute feminine si masculine, explicit prezentate.
Imaginea creata de LaChappelle era destinata promovarii unei campanii de strangere de fonduri in beneficiul bolnavilor de HIV/SIDA. Expunerea acestor postere in Viena a fost categorisita drept „pornografica“, mai ales de catre reprezentantii extremei drepte. Nu atat imaginea a deranjat, cat dispunerea ei in locuri publice: strazi, statii de autobuz sau panouri publicitare raspandite prin capitala Austriei.
„Nu este o imagine erotica si nici pornografica“, s-a aparat David LaChappelle intr-un interviu acordat BBC. „Traim cu adevarat in Evul Mediu! Corpul este inca motiv de rusine, dar crima si tortura reprezinta un divertisment acceptabil. Cei care critica nu pot trece pe langa o femeie goala, dar le este permis sa joace jocuri video violente.“
Opere de arta controversate
Tabloul lui Courbet, Originea lumii, pictat in 1866, reprezinta o femeie goala, intinsa pe un pat si cu picioarele desfacute. Realizata initial, pare-se, ca o comanda pentru Khalil Bey, un diplomat otoman colectionar de arta erotica, panza a trecut prin mai multe colectii particulare si a fost rareori expusa din cauza caracterului ei explicit.
Evident, ea are o adevarata istorie de interdictii la activ si este si astazi o tinta a cenzorilor. De exemplu, in 1994, politia franceza a retras din librarii exemplarele cartii Adorations perpétuelles de Jacques Henric, care reproducea tabloul pe coperta, iar in 2011 a suspendat contul artistului danez Frode Steinicke care a postat imaginea.
Desi expunerea ei la Orsay continua sa starneasca iritari, L’Origine du monde ramane cel mai popular tablou al muzeului, dupa Bal du moulin de la Galette de Renoir.
Nu este singura opera de arta plastica ce a starnit manie si suparari de-a lungul istoriei. De exemplu, tabloul Maja desnuda al lui Francisco Goya a fost declarat „obscen“ in 1815 de catre Inchizitie, iar artistul a fost obligat sa picteze o versiune „imbracata“ a tabloului. In 1930, doua seturi de timbre cu aceasta imagine, produse de autoritatile spaniole, au fost interzise in Statele Unite. Moartea Fecioarei, de Caravaggio, a provocat un scandal in secolul al XVI-lea. Asta fiindca pictorul a folosit ca model pentru Fecioara Maria o prostituata foarte cunoscuta in epoca si, apoi, fiindca a pictat-o pe Fecioara ca si cum „ar fi fost o femeie de rand“.
Celebra fresca Judecata de Apoi cu care Michelangelo a impodobit Capela Sixtina a enervat multi clerici, deranjati de nuditatea personajelor. In opinia lor, aceasta opera de arta era „mai potrivita pentru o baie publica decat pentru o biserica“. Fresca a fost „cenzurata“ dupa moartea lui Michelangelo si restaurata in epoca moderna.