Dar, chiar daca si-ar fi facut, tot degeaba ar fi fost. Pentru ca ar fi trebuit sa rezolve un subiect de limba si literatura romana absolut cretin. Nu stiu cine l-a elaborat si ce frustrari avea, dar am sincera senzatie ca daca reuseste cineva sa ia nota maxima, ar trebui facut automat membru al Academiei. Adica, recunosc, imbatranesc si eu si devin ursuz, dar nu poti, frate, sa mutilezi puterea de expresie a elevului, dandu-i sa rezolve asemenea subiectosenie.
Nu am destul spatiu sa scriu despre trairile adolescentului de clasa a opta raportat la poezia „Randuri pentru Anul Nou“ de Ion Minulescu, asa ca o sa ma concentrez asupra ultimei cerinte a subiectului de examen.
Zice asa: redacteaza, in 80-150 de cuvinte, o scurta naratiune in care sa prezinti o intamplare petrecuta in timpul participarii la o intalnire organizata de scoala, cu un scriitor contemporan.
In compunerea ta, trebuie:
– sa relatezi o intamplare, respectand succesiunea logica a evenimentelor;
– sa precizezi doua elemente ale contextului spatio-temporal;
– sa ai un continut adecvat cerintei;
– sa respecti precizarea referitoare la numarul de cuvinte.
Rezolvare.
Eu sunt elev in clasa a opta la Scoala Generala din Letcani. Doamna profesoara de romana ne-a anuntat ca a trimis o scrisoare catre domnul Andrei Plesu, cel mai contemporan scriitor din Romania, scrisoare prin care l-a invitat sa viziteze scoala noastra cu ocazia hramului comunei. Ea este totodata si diriginta noastra.
In cadrul sedintei cu parintii s-a hotarat ca trebuie renovata sala de clasa si facut curatenie in curtea scolii cu ajutorul elevilor si al parintilor. Tatal meu, care este zugrav, s-a oferit sa varuiasca peretii clasei, in schimbul unei note de zece pentru mine. Doamna a zis ca e santaj si mi-a pus opt.
Doamna diriginta a dat jos de pe perete portretul lui Ion Creanga si i-a desenat cu markerul niste ochelari foarte grosi, spunand ca astfel va arata foarte asemanator cu scriitorul contemporan Andrei Plesu.
Eu am primit ordin sa curat curtea scolii de toate cacarezele de capra si sa varuiesc tulpinile celor doi corcodusi.
Doamna diriginta a aflat ca postasul s-a imbatat si a scapat tolba cu corespondenta in iaz, asa ca scrisoarea nu a mai ajuns nicaieri.
Ce frumos este Andrei Plesu!