Gheorghe Nichita despre FIE: „Mai avem nevoie si de voluntariat cand discutam despre arta“
Inaugurat in vara anului 2013, Festivalul International al Educatiei de la Iasi ar putea deveni un mare eveniment cultural in aer liber al orasului. Conceptul FIE a fost gandit de AB Plus Events, care a reusit pentru prima editie sa obtina o finantare din partea Consiliului Local pentru a-l pune in practica prin intermediul unei asociatii proprii – Pro Events. Doar ca, in urma unor probleme aparute intre titularul marcii si municipalitate, aceasta din urma si-a asumat pentru 2014 in totalitate organizarea, precum si conceptul, luand in franciza doar numele festivalului, nu si identitatea vizuala cu care acesta se consacrase. O decizie luata, de altfel, foarte tarziu, internetul retinand inca informatii potrivit carora Pro Events negociase si anuntase deja prezenta Filarmonicii din Cracovia la Iasi. Fapt care nu s-a mai intamplat.
In conferinta de presa de bilant al FIE 2014, primarul Iasului, Gheorghe Nichita, a revenit asupra reprosurilor fostului sau partener, intarindu-le public: „Domnul Mindirigiu trebuie sa se gandeasca nu cat castiga azi, ci cat castiga in viitor. Adica si peste 20 de ani“. Totodata, primarul a recunoscut ca a contactat si alte firme care ar fi putut organiza editia de anul acesta, insa sumele cerute („peste un milion de euro“) depaseau inclusiv cuantumul parteneriatului public-privat din 2013.
Intr-un articol aparut in „Ziarul de Iasi“ in urma cu o luna, managerul AB Plus, Florin Mindirigiu, declara ca avea semnale ca se urmareste „confiscarea“ evenimentului pe care l-a gandit, in vreme ce purtatorul de cuvant al Primariei denunta carentele de organizare ale editiei din 2013, la loc de cinste stand reprosul ca FIE 2013 nu a fost promovat asa cum s-ar fi cuvenit la nivel national.
Varianta cea mai convenabila a fost considerata aceea de a pregati FIE cu angajatii Palatului Roznovanu si ai Fundatiei Iasi Capitala Culturala Europeana. Bugetul anuntat de organizator: 1,75 de milioane de lei (circa 400.000 de euro), din care Guvernul Romaniei a suportat 1 milion de lei din fondul de rezerva (costul total va fi facut public in perioada urmatoare, edilul Iasului sustinand ca mai sunt inca facturi de achitat si calcule de facut). Spre comparatie, Festivalul International de Film Transilvania (TIFF) a costat anul acesta 1.500.000 de euro, iar Festivalul International de Teatru de la Sibiu 8.000.000 de euro (12,5 milioane de lei a fost doar contributia Primariei Sibiu!).
Dincolo de problemele aparute intre doi fosti parteneri si cuvintele grele lansate de primar, tocmai principalul repros care a fost adus in spatiul public FIE 2014 tine de abilitatea de a promova sutele de evenimente care au fost cuprinse in program (intre care cateva foarte ample ca desfasurare, cu un potential urias de public). In mod cert, schimbarea brusca a identitatii vizuale deja consacrate nu a fost de bun augur – daca reprosuri privind consistenta programului au mai existat si la editia de anul trecut, in privinta campaniei de promovare, in special outdoor, s-a constatat ca a fost realizata exemplar: de la bannere, mash-uri pana la celebrele „porti“ branduite FIE etc. Bref, din punctul de vedere al logisticii si promovarii locale, editia din 2013 a fost incomparabil mai buna.
Din multe puncte de vedere, cele doua editii au fost extrem de diferite. Anul trecut s-a optat pentru un program bine structurat, cu evenimente centrale bine evidentiate, cu o supraexpunere a programului fiecarei zile. Potrivit noului director al FIE, scriitorul Dan Dobos, Primaria a dorit pentru 2014 o „democratizare“ la toate nivelele a festivalului: institutiile de cultura din Iasi au fost invitate sa organizeze un program sub „umbrela“ evenimentului si, ulterior, doar sa il comunice pentru centralizare. O idee generoasa care poate conduce la situatii neplacute insa. Un exemplu este Festivalul „Poezia la Iasi“, unde s-a dat mana libera Casei de Cultura a Municipiului Iasi, dar a esuat prin lista pestrita a invitatilor (poeti de calibru divers – de la Mircea Dinescu la „cunoscutul poet local“ Vasile Burlui), prin ambitia de a duce poetii cu lecturi in cartiere sau pe Pietonalul Stefan cel Mare (la care adeseori au asistat 3-4 spectatori) si prezentarea drept „festival international“ in contextul in care „strainii“ erau, in majoritate, ilustri anonimi ai diasporei romane. In noianul de poeti (vreo 80 anuntati), ar fi fost necesara o munca detectivistica serioasa pentru a afla cine a mai onorat cu prezenta evenimentul si cine nu. Un exemplu: Florin Iaru a figurat pe toate afisele si in toate programele de lecturi, insa, contactat de „Suplimentul de cultura“, acesta ne-a declarat ca nu a acceptat de la bun inceput invitatia organizatorilor din motive personale. Pe de alta parte, de notat si doua proteste: cel al lui Liviu Antonesei, care a refuzat sa dea mana cu Gheorghe Nichita la deschiderea „Poeziei la Iasi“, si cel al lui Emil Brumaru, care, desi confirmase prezenta, nu si-a mai facut aparitia. Motivatia celor doi este una comuna: defrisarea teilor de pe Bulevardul Stefan cel Mare in iarna anului trecut. „Am confirmat, dar apoi mi-am amintit de taierea teilor. Cum sa ma duc sa recit poezii de fata cu cei care au taiat teii? Sa ma duc acolo sa le cant din dramba?“, a declarat Brumaru.
In 2014, la FIE au lipsit nu doar vedete internationale sau nationale, dar insusi presedintele de onoare, Ion Caramitru, a fost dat disparut. Prezentat ca „vector de imagine“, Caramitru a venit la FIE doar ca sa sustina reprezentatiile piesei Dineu cu prosti.
La bile albe, de notat evenimentele organizate de Opera Nationala Romana din Iasi, institutie care a dus anul acesta greul FIE, cu mai multe spectacole de gala; Festivalul „Perform“, care a iesit din logica „umbrelei“, alegand sa deruleze o campanie inedita si proprie de promovare; concertul filarmonicilor din Iasi si Chisinau, gandit de Bujor Prelipcean.
FIE, organizat profesionist si cu o campanie buna de promovare, ar putea deveni evenimentul-fanion de vara al Iasului, o adevarata sarbatoare a orasului in aer liber, cu zeci de mii de spectatori. Ca sa aiba succes, el trebuie sa se delimiteze de spiritul „Sarbatorilor Iasului“, care, vedem, bantuie prin toate initiativele municipalitatii.
P.S.: O premiera pentru Romania: la cateva zile de la finalul FIE, primarul Iasului, Gheorghe Nichita, a iesit in conferinta de presa nu pentru a face un bilant al evenimentului, dar mai ales pentru a intocmi rechizitorii. Daca la Gala Educatiei din prima seara vorbea despre „prietenul meu Bujor Prelipcean“, miercuri, Nichita s-a lansat in acuzatii la adresa acestuia: „Sper ca se gandeasca la productii mai putin costisitoare, pentru ca noi nu putem doar sa cheltuim bani, mai avem nevoie si de voluntariat cand discutam despre arta“, a spus primarul. Nici directorul Teatrului National nu a scapat de acuze („astazi nu simtim conducerea Teatrului National ca este implicata in proiecte culturale de anvergura pentru o capitala culturala europeana“). O alta schimbare de atitudine: dupa ce a laudat Camera de Comert si Industrie a Iasului pentru implicare, la nici o saptamana distanta a reprosat oamenilor de afaceri ca nu au sponsorizat FIE asa cum se cuvine.
Dan Dobos, directorul Festivalului International al Educatiei 2014: „FIE nu a inceput cu ambitia asumata aprioric de a fi «cel mai…»“
Ce strategie ati urmat atunci cand ati conceput programul Festivalului International al Educatiei?
Cutumele managementului cultural ne impun ca, inainte de a vorbi despre strategia unui festival, sa precizam care sunt viziunea si misiunea organizatorilor, in cazul nostru a administratiei locale si a Fundatiei „Iasi Capitala Culturala Europeana“. Cu alte cuvinte, trebuie spus ca FIE s-a subordonat in acest an rigorilor impuse de scopul Primariei, al Consiliului Local, de a pasi pe drumul la capatul caruia Iasul sa devina Capitala Culturala Europeana in 2021. In plus, am hotarat sa ne insusim o definitie care vede educatia ca fiind calea individului catre perceperea adecvata a actului de cultura.
De aici decurg si liniile de forta ale strategiei noastre, care s-au referit la celebrarea diversitatii si la valorificarea responsabila si atenta a resurselor culturale locale, in contextul prezentei la Iasi a unor invitati de peste hotare. Un alt punct de plecare in alcatuirea strategiei a fost si faptul ca in festival s-au folosit fonduri publice, a caror cheltuire trebuie sa se faca in mod transparent si legal, si care trebuie sa se intoarca in comunitate. Am simtit si nevoia unei diversificari tematice fata de sarbatoarea populara care este prin traditie „Zilele Iasului“. FIE a mai insemnat si dorinta de a lasa profesionistii din fiecare domeniu al educatiei si culturii sa se manifeste la cel mai inalt nivel posibil, fara sa li se recomande actiuni si invitati pe criterii mai mult sau mai putin comerciale. Este credinta organizatorilor aceea ca numai dintr-o asemenea abordare se poate naste emulatia necesara accederii la titlul de Capitala Culturala Europeana. FIE n-a fost o alcatuire isteata de liste de invitati cu onorarii exorbitante, ci incercarea de a dovedi ca Iasul cultural poate produce evenimente la fel de valoroase ca acelea importate de oriunde aiurea.
De ce au fost incluse in program evenimente care existau deja, precum Targul National de Ceramica Traditionala – Cucuteni 5000?
Explicatia acestei includeri se sprijina pe doua argumente extrem de solide. Primul este acela ca administratia locala este coorganizator al evenimentului si, ca atare, a solicitat un minim efort de coordonare, tocmai pentru a oferi iesenilor cat mai multe ocazii de a participa la un numar de evenimente cu continut cat mai variat. Al doilea argument tine de tabloul general al candidaturii Iasului la titlul de Capitala Culturala Europeana. Mestesugurile si valorificarea creatiei traditionale reprezinta una dintre cele mai dinamice ramuri ale industriilor creative, ale caror prezenta si importanta vor fi criteriu de baza in selectia Capitalei Culturale Europene. E un element de strategie pe termen mediu, care poate fi legat si de un eventual proiect de dezvoltare durabila pentru valorificarea patrimoniului din zona Cucuteni.
Care a fost componenta internationala a evenimentului? Au fost invitati si jurnalisti straini pentru a reflecta festivalul in mass-media internationala?
Si aici, raspunsul necesita abordarea din doua directii diferite. Intai de toate, prezenta pe o scena in premiera in Romania a maestrului Eugen Doga la Iasi a fost cel mai important eveniment cultural international petrecut de multa vreme in orasul nostru. Eugen Doga inseamna pentru muzica simfonica mondiala cel putin cat inseamna Hertha Müller pentru literatura mondiala. Unde mai pui ca maestrul Doga a si venit la Iasi… Am avut de asemenea o multime de alti invitati de peste hotare.
In al doilea rand, ma vad nevoit sa repet ca FIE nu a inceput nici cu enuntarea vreunui buget in euro si nici cu ambitia asumata aprioric de a fi „cel mai…“. Nu am chemat deci ziaristi de peste hotare, fiindca scopul nostru este sa cream in tara imaginea unui Iasi Capitala Culturala Europeana, fiindca noi concuram cu Clujul si cu Craiova, cu Timisoara si cu Aradul. Evenimentul a fost promovat la Bruxelles, la ICR, iar ecourile au fost notabile.
Adevarata componenta internationala a festivalului a fost insa simultaneitatea evenimentelor FIE la Iasi, Chisinau si Cernauti. Noi credem ca e mult mai intelept sa intarim aceasta componenta internationala, fiindca e greu de gasit un atu mai important al Iasului actual decat acela de pol al culturii de limba romana intr-o regiune framantata de mari transformari.
Care a fost strategia de promovare a festivalului? Sunt voci care sustin ca promovarea a fost aproape inexistenta si ca acesta ar fi si unul dintre motivele pentru care la concertul Jethro Tull, de exemplu, publicul nu a fost numeros.
Vocilor care spun acest lucru le recomandam sa urmareasca zilele astea desfasuratorul media care se va publica pe www.fieiasi.eu. Cat despre judecata dvs. cantitativa privind publicul de la Jethro Tull, sa spunem doar ca, daca ne-am fi propus sa facem si altceva decat educatie in festival, am fi serbat berea si vreun post de radio si am fi avut 50.000 de spectatori. Stim sa facem si asemenea manifestari. Acestor „voci“ le recomandam sa se intrebe si cand s-a mai intamplat ca TVR sa transmita in direct mai bine de zece ore de evenimente culturale intr-o singura saptamana.
E drept insa ca avem si un „of“ la promovare. Desi se revendica mereu ca parte a comunitatii, mass-media locala a fost extrem de reticenta la parteneriate, cerand cu insistenta sume de bani sau ignorandu-ne. Bugetul nostru de publicitate in mass-media a fost mult mai mic decat cel al altor manifestari de gen.
Care a fost publicul-tinta al FIE?
Se suprapune peste „publicul-tinta“ al educatiei, daca se poate spune asa. FIE s-a adresat comunitatii iesene in principal si, prin transmisiile TVR, intregii Romanii interesate de cultura, publicului de la Chisinau si Cernauti. Pe de alta parte, streaming-ul de pe site a putut fi urmarit de oricine de pe planeta.
Care a fost publicul total al Festivalului International „Poezia la Iasi“? In mediul virtual au aparut imagini cu 9 spectatori la o astfel de intalnire, de exemplu.
In mediul virtual circula tot felul de poze si de informatii. Pe de alta parte, poezia, fie ea si de cea mai buna calitate, nu e deocamdata chiar cel mai important mijloc de mobilizare a maselor. De aceea facem educatie intru poezie. Sperand ca nu va supara gluma, sa spunem ca publicul lecturilor in cartiere a fost cam de doua ori mai numeros decat cititorii unei reviste culturale care ar avea curaj sa se prezinte pe speze proprii la chioscurile de ziare. Scopul festivalului nu a fost insa reeditarea Cenaclului Flacara, ci unul mai ales profesional, de comuniune intre poetii ieseni si cei care ar putea deveni ambasadorii ideii de Capitala Culturala Europeana la Iasi.
Care a fost bugetul total al festivalului? Cat din buget a fost alocat concertului Jethro Tull?
Bugetul festivalului a fost cel aprobat in Consiliul Local, adica 1.500.000 lei. Chiar daca ulterior Guvernul Romaniei a alocat, din Fondul de Rezerva, suma de 1.000.000 lei, aceasta nu se adauga sumei anterioare. Bugetul ramane la 1.500.000 lei, numai ca din aceasta suma doar 500.000 lei vin din bugetul local al Municipiului Iasi.
In ceea ce priveste onorariul formatiei Jethro Tull, aceasta a cerut expres, in contractul pe care l-am incheiat, ca suma sa ramana confidentiala. Este, de altfel, o practica la nivel international ca onorariile marilor trupe sa fie confidentiale, ca parte a strategiei lor de management.
Spectator de teatru la FIE 2014
Nu intentionam sa scriu despre FIE, dar invitatia „Suplimentului de cultura“ de a-mi exprima opinia pe sectorul „teatru“ devine ocazia unui util exercitiu de circulatie a ideilor, sustinut cu argumente. E o practica in care conversatia publica autohtona nu exceleaza, dar raportarea critica antreneaza capacitatea de a reactiona constructiv.
Oltita Cintec
Primaria si Fundatia „Iasi, Capitala Culturala Europeana“ nu ar trebui sa organizeze evenimente pentru constituirea dosarului de concurs. Misiunea lor institutionala e ca, in parteneriat cu specialistii, sa elaboreze o strategie pentru tinta din 2021, sa sublinieze prioritati spre care operatorii culturali, fie ei de stat, privati ori nonguvernamentali, sa isi directioneze si dezvolte activitatea si expertiza. Sa le creeze acestora conditii pentru continuarea ori initierea unor manifestari, lansand licitatii de proiecte deschise oricarui agent cultural, oferind finantari transparente, acordate dupa grile de evaluare clare, anuntate public din vreme si aplicate de evaluatori independenti.
La FIE, conteaza efectul formativ al culturii, cum, cat, prin ce contribuie spiritualitatea la acest demers de cursa lunga care este educatia. Analizand programul general de-acum, e evident dezechilibrul de pondere intre formele de manifestare artistica: prea multe evenimente de un anumit gen, prea putine sau deloc de altele! In privinta teatrului, dezechilibrul a existat intre establishment, ca element al culturii oficiale, de mainstream, si sectorul independent, generator al contraculturii. Teatrul de stat a figurat cu productii deja existente ale institutiilor iesene cu trupe stabile, fara surprize pentru consumatorii de teatru: Femeia marii dupa Henrik Ibsen (Teatrul National Iasi), cel mai modest spectacol pe care Radu Afrim l-a lucrat vreodata, si Printul fericit dupa Oscar Wilde (Teatrul „Luceafarul“), in regia foarte moderna a lui Radu-Alexandru Nica, coregrafia lui Florin Fieroiu si muzica lui Vlaicu Golcea, un spectacol care a propulsat Iasul in elita internationala, fiind singurul spectacol din jumatatea estica a tarii selectat la Festivalul International de Teatru Sibiu. Teatrul National „Radu Stanca“ din Sibiu a adus la Iasi spectacolul Solitaritate al Gianinei Carbunariu, jucat si peste granita, la Chisinau. E o foarte reusita creatie de teatru documentar realizata in stilul care-a consacrat-o pe autoarea ei si care va readuce Romania, dupa o paranteza de foarte multi ani, in sectiunea oficiala a Festivalului de Teatru de la Avignon. Pentru ca tot se afla in oras in regim de turneu impresariat pentru, cred, a treia oara, comedia Dineu cu prosti (Teatrul National Bucuresti) a fost asimilat de FIE. Citind cu atentie lista FIE/Teatru 2014 nu e identificabila nici o linie care sa fi ghidat alegerile facute. Cat despre deschiderea internationala, ea n-a existat deloc. Nici in In, nici in Fringe.
Ca independentilor li se acorda atata atentie e laudabil, dar mai cu folos pentru viata culturala a urbei ar fi constituirea unei platforme concrete de sprijin pentru creatori, care sa functioneze intregul an si sa coaguleze o miscare reala. Itinerarea unor trupe si spectacole e stimulativa mai ales pentru trupele in cauza, dar lasa Iasul tot in situatia in care se afla, aproape de zero in aceasta zona. Cu exceptia Teatrului Fix, care traieste din bar, a trupei de improvizatie Idiot si a catorva cafenele, tot mai putine, care-i gazduiesc pe cei lipsiti de plasament artistic stabil, nu exista experiment, alternativa, nu apar directii estetice.
Comunitatea teatrului independent din Romania se reuneste anual in cateva orase: la Sibiu, International FRINGE Festival e, chiar in aceste zile, la editia a IX-a; la Cluj-Napoca, Platforma Independenta de Artele Spectacolului organizata de colectivA si CNDB va fi in toamna la editia a VII-a; la Bucuresti, Undercloud Festival Independent de orice lucreaza la editia a VII-a; Festivalul National de Teatru Independent a debutat in 2013 la Bucuresti. Conform www.worldfringe.com, la Iasi exista, din 2013, Iasi Fringe Festival. Sa nu uitam ContemporanIS, ajuns la editia a VI-a, intersectat ca tematica si target. In acest context, pretentia noii versiuni de fringe iesean, Perform, ca este „primul festival national de teatru independent si arte performative din Romania“, e hazardata si vine ori din impetuozitatea organizatorilor, ori din ignorarea situatiei reale. Planuit peste noapte, dar cu un buget consistent asigurat integral de Primarie, ca parte a FIE, Perform a reasezat Iasi Fringe Festival invitand, aleatoriu, spectacole din Bucuresti, cele mai multe, plus Cluj-Napoca, Galati si Sf. Gheorghe (apropo, Studio M nu este o companie independenta, tine de Teatrul „Tamasi Aron“). Nu e limpede ce-a urmarit selectia, ce-a scanat evenimentul. Propriul manifestarilor fringe e ca, in cautarea publicului, se orienteaza spre spatii neconventionale si independente. Perform s-a jucat preponderent in sali de tip clasic (Uzina cu teatru, Teatru la Cub, Teatrul Luceafarul, aula BCU, Teatrul Fix), plus holul Primariei si localul MERU. Intrarea gratuita la spectacolele de incinta formeaza o obisnuinta nesanatoasa, incurajand populismul cultural, inducand ideea ca munca artistica e „ceva“ lipsit de valoare. Gratuitatea nu a atras mai mult public, am fost cam aceiasi interesati, eternii absenti fiind actorii Nationalului iesean! Mecanismele pietei culturale se invata, iar biletul cu pret simbolic ar fi deprins publicul cu practicile specifice pietelor culturale functionale.
Daca FIE se vrea un proiect durabil, organizat profesionist, cu standarde de performanta, care, impreuna cu alte evenimente ale orasului, sa conteze la dosarul pentru „Capitala Culturala Europeana“, atunci pregatirea editiei 2015 ar trebui sa inceapa de pe-acum.