Ideea unui turneu national in care muzica Mariei Tanase sa fie „trasa“ pe ritmuri orientale, bulgaresti sau spaniole i-a apartinut artistului iranian Mehdi Aminian. El insusi virtuoz al unui instrument traditional oriental, ney-ul, s-a indragostit in 2011 de folclorul romanesc dupa ce a participat la Festivalul International „George Enescu“. „Mehdi s-a simtit puternic atras de universul muzicii traditionale romanesti, astfel ca s-a decis sa calatoreasca in Maramures, unde a studiat folclorul specific zonei respective. Aceste cautari au dus la elaborarea unui proiect muzical unic: Roots Revival Romania, dedicat in primul rand reinvierii traditiilor muzicale si adaptarii lor la vremurile in care traim“, sta scris in prezentarea artistului iranian de pe site-ul dedicat proiectului Roots Revival Romania. Experienta din Maramures, dar si din prima serie de turnee dedicata muzicii din nordul Romaniei s-a materializat si intr-un disc „Chapter One: Maramures“.
Ulterior, Mehdi Aminian a descoperit-o si pe Maria Tanase, a devenit un pasionat al muzicii interpretei romance si i-a venit ideea sa ofere cantecelor ei o influenta orientala, dar si contemporana. Tot artistul iranian a adunat inca sapte artisti din Romania, Bulgaria, Turcia, Spania, Franta si Armenia pasionati de melodiile Mariei Tanase si a decis sa ii plimbe prin zece orase ale Romaniei pentru a le prezenta compozitiile. Evident ca exista din nou si un disc, intitulat chiar Colors of Maria.
„Suplimentul de cultura“ a stat de vorba cu Mehdi Aminian, dar si cu doi dintre artistii implicati in turneul „Colors of Maria“ despre folclorul romanesc, despre interesul lor pentru aceasta muzica si, evident, despre Maria Tanase.
Mehdi Aminian: „Praful adus de comunism acopera realitatea despre Maria Tanase“
Cum ati descoperit-o pe Maria Tanase?
La inceputul sederii mele in Romania, am tot ascultat cateva melodii de la un prieten de-al meu, fara sa stiu ale cui sunt cantecele. Apoi, dupa ce am auzit muzica Mariei Tanase in original, pur si simplu m-am indragostit. Si a devenit o importanta sursa de inspiratie pentru mine.
Ce v-a atras la muzica ei si, mai ales, de unde vine aceasta pasiune a dumneavoastra pentru folclorul romanesc?
La Maria Tanase, am gasit si Vestul, si Estul. Probabil ca acesta este cel mai fascinant lucru care m-a inspirat cu privire la opera sa. Am calatorit mult nu doar in Europa, dar si in jurul lumii si, dupa ce am asimilat toate influentele pe care diferite culturi ale lumii le-au avut asupra mea, m-am decis sa creez Roots Revival, care isi propune o abordare proaspata si dinamica asupra muzicii traditionale a Romaniei.
„Sper ca romanii sa vada prin ochii mei ce bogatii detin“, declarati pe pagina de prezentare a turneului „Colors of Maria“. Ati avut sentimentul ca romanii nu o apreciaza destul pe Maria Tanase sau traditiile lor?
Nu spun ca nu o apreciaza destul, dar am sentimentul ca praful adus de unele evenimente istorice din Romania, cum a fost comunismul, acopera realitatea despre Maria Tanase. Noi, ca muzicieni straini, nu avem aceasta prejudecata si putem privi subiectul dintr-o perspectiva noua. Pe de alta parte, nici unul dintre noi nu o poate intelege pe Maria Tanase cum o fac romanii.
Ati locuit doi ani in manastirile sufite din Bosnia. Cum v-a marcat aceasta perioada si de ce ati plecat de acolo?
Cred ca acolo a fost prima data cand am descoperit motivul pentru care am fost atras de acest instrument (ney – n.r.). Puterea sunetului sau unic care te duce intr-o stare de extaz si dragoste a fost ceea ce aveam in comun cu sufitii. Dar eram prea curios sa vad restul lumii cu propriii ochi. Asa ca am continuat sa calatoresc.
Ce influente aduceti dumneavoastra repertoriului Mariei Tanase?
Cei opt muzicieni din acest proiect care vin din sapte tari ca ilustratori ai Mariei Tanase aduc propriile sentimente si propriul fundal cultural. Romanii pot asista cu mandrie la un moment in care alte culturi se inspira din cultura lor si melodiile romanesti sunt prezentate prin filtrul altor natii. Pot simti cum o doina din Maramures ii poate aduce intr-o stare de meditatie extrema in fuziune cu o tema persana, sau cum un cantec de-al Mariei Tanase ii poate face sa danseze si pe muzica bulgareasca. La urma urmei, Roots Revival este tocmai despre modul cum diverite fundaluri muzicale sunt imbinate de muzicieni tineri si inovativi, care sporesc elementele de frumos din fiecare cultura.
Monica Madas: „Multi muzicieni straini vor sa cante muzica romaneasca“
Monica Madas a inceput sa cante jazz mai mult dintr-un capriciu, ea absolvind sectia de papusi si marionete a Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti. Apoi a realizat un prim proiect in care a combinat free jazz si cantece traditionale romanesti, „Doina jazzului“. In 2007 a emigrat in Marea Britanie, dar pasiunea ei pentru jazz si folclor romanesc nu a disparut. A creat Monooka’s Caravan, care imbina muzica romaneasca cu cea a rromilor.
„Cantareata, compozitoare si papusara“, astfel sunteti prezentata pe site-ul turneului „Colors of Maria“. Cum se impaca cele trei „domenii“?
Se impaca bine si cu folos. Cant de cand eram mica, am studiat papusi la UNATC si creez in fiecare zi, de la compozitii muzicale la spectacole de teatru pentru copii si adulti si, mai nou, ilustratii grafice si terapie prin muzica si arta plastica.
Cum ati trecut de la marionete la jazz?
Am inceput sa cant pe scena in iarna lui 2005, dupa ce am participat la un workshop de jazz vocal sustinut de Anca Parghel. Dupa lectie, Anca m-a invitat sa cant o piesa traditionala romaneasca cu improvizatie de jazz in urmatorul ei concert la Art Jazz Club. Totul s-a legat firesc si am continuat drumul experimentelor sonore. Eu nu am studiat muzica, cant cum sunt, cant cum simt. Atata timp cat oamenii empatizeaza cu sunetele mele, iar eu ma simt libera sa creez, e tot ce conteaza pentru mine. Nu caut sa urmez forme si conventii prestabilite. Sunt destui care o fac foarte bine.
Cand am inceput sa cant in tara, muzicieni de specialitate au criticat felul „neconventional“ de abordare a improvizatiei. Atunci am plecat din Romania usor neinteleasa, oita neagra din muzica de jazz autohtona. Din pricina ca improvizam mult, eram incadrata in stilul „jazz“, dar de fapt eu imi faceam singura terapie cu sunete. Si mie, si celor care ascultau.
Nu imi place sa ma incadrez intr-un gen muzical anume: pop, folclor sau jazz. Imi place sa cant si atat. Si mai ales sa ma joc cu sunetele.
Ati creat in Marea Britanie Monooka’s Caravan. Cum au primit britanicii combinatia de folclor romanesc si muzica rromilor?
In Londra am inceput sa compun cantece cu versuri in engleza, acompaniindu-ma la chitara. Tot asa, un mix de sunete si armonii cu multa improvizatie. Totul bazat pe propriile experiente de viata: adaptarea la marele oras, prietenii si povestile lor, relatii interpersonale, cu partenerul de viata, cu familia, vecinii, dorurile mele si ale cunoscutilor mei, neimpliniri sau momente de fericire atunci cand un vis frumos prindea contur in realitate sau cand pur si simplu imi iesea vreun proiect si totul avea sens.
Intrasem in cercul singer-songwriters din nord-estul metropolei. Mergeam la multe open mics si jam sessions si incepusem sa organizez un club lunar de concerte intr-o cafenea in Stoke Newington (un mic si artistic cartier londonez), unde invitam muzicieni locali. Imi cantam si eu repertoriul, dar de fiecare data simteam nevoia sa cant si piese traditionale romanesti, in special doine fara acompaniament instrumental. Dor de casa. Publicul era fascinat. De unde e muzica asta? Care e povestea? Si plecau acasa cu un strop de magie romaneasca.
In 2010 am cunoscut-o pe Meg Hamilton, violonista mea de suflet din Londra, mare iubitoare de muzica lautareasca si tot ce inseamna folclor din zona balcanica, care a studiat sarguincios acest gen si acum e o mare specialista in interpretarea folclorului romanesc. Am pus bazele grupului Monooka’s Caravan impreuna cu alti doi muzicieni britanici, Matt Bacon – chitara si Paul Moylan – contrabas. Mai avem colaborari cu un tambalist talentat din Bacau, Vasile Cozma, sau alti muzicieni. Cantam muzica din zona Carpatilor romanesti cu oarecare improvizatii vocale. Si din pricina faptului ca muzicienii sunt totusi englezi. Oricat de minunati si talentati ar fi ei, tot nu suna traditional si autohton. Si atunci, calatorim putin prin zona experimentalului si acest fapt ne confera un sunet mai aparte. Si noua ne place, si publicului de asemenea.
Iar ca sa va raspund si mai in detaliu la intrebare: multe dintre piesele alese au fost promovate de muzicieni de la noi. Si ma refer aici la clasicii din muzica lautareasca romaneasca, si nu la kitch-ul ce se scoate acum pe piata. Acei maestri, care la randul lor au cules folclor romanesc, au adaugat firesc izul lor sarmant prin interpretarea instrumentala si vocala, au folosit instrumente muzicale acustice si traditionale, si nu „clape electronice“ sau alte efecte sonore de prost gust. Acei maestri de demult care au pus multa pasiune si maestrie si au inspirat generatii de muzicieni. In ultimii ani, mai ales dupa fenomenul Taraful Haiducilor, multi muzicieni straini vor sa cante muzica romaneasca. Din fericire, vin generatii noi de muzicieni care readuc sunetul frumos si curat al muzicii vechi. In proiectul Roots Revival Romania colaborez cu o voce exceptionala din Maramures, Maria Casandra Hausi, care canta cu Badea Pitis adevarate bijuterii de folclor autentic. Un alt excelent exemplu este formatia Trei Parale pe care eu o admir enorm.
Ce va atrage la muzica Mariei Tanase si ce inseamna pentru dumneavoastra conceptul „Roots Revival Romania“?
Vocea ei plina de culoare si dramatism, felul unic in care interpreteaza cantecele populare. Am citit acum cateva luni un comentariu la unul din clipurile muzicale afisate pe pagina Roots Revival Romania in care cineva zicea de vocea mea ca „nu e nici intr-o suta de ani voce de muzica populara“. Iaca bine. Nu cred ca Roots Revival Romania isi propune sa faca un nou ansamblu de folclor. Proiectul e suma unor muzicieni din multe alte si diferite culturi, care s-au cunoscut in toamna lui 2013 in Romania si care, datorita lui Mehdi Aminian si lui Peter Hurley (pe care eu i-am intalnit in 2012) si mai ales sustinerii extraordinare din partea firmei Sensiblu, au avut ocazia sa aduca impreuna diversitate culturala si sa concerteze in multe orase din tara. Calatorim impreuna in spatiul romanesc, invatam de fiecare data, cu fiecare loc, traditii, oameni, cantece. Anul trecut am fost inspirati de muzica din Maramures. Anul asta, Maria Tanase. Poate la anul vom calatori in Armenia, Turcia, Scotia si vom fi fascinati de traditiile populare din zonele respective. Maria Tanase a tradus din piesele populare romanesti si le-a cantat in franceza. Un act creativ si elegant de promovare a valorilor culturale romanesti.
Mehmet Polat: „Maria Tanase a fost o cantareata legendara“
Turcul Mehmet Polat este unul dintre cei mai cunoscuti interpreti la oud, un instrument cu coarde, vechi de peste 5.000 de ani. Muzica sa cunoaste numeroase influente, africane si indiene, persane, turcesti. De asemenea, a inventat o noua tehnica de cantat la oud pentru mana stanga, care permite abordarea unor teme mai dificile.
Ce este oud-ul si cum ati ajuns sa il folositi?
Ud (cum se scrie in turca) este stramosul chitarei din ziua de azi, este un instrument vechi de 5.000 de ani, folosit des in tarile din Orientul Mijlociu. Diferite forme ale sale pot fi gasite si in Europa Occidentala, cum ar fi lauta, in Iran ca barbat, in Romania si Ungaria cobza. Am inceput sa il studiez cand aveam 17 ani, in Istanbul. Inca de la prima atingere, de la prima incercare, m-am indragostit de acest instrument, apoi a devenit pasiunea mea.
Ce stiti despre Maria Tanase?
Maria Tanase a fost o cantareata legendara, un simbol foarte important al folclorului romanesc. Frumusetea minunata a vocii ei si buna stapanire a artei cantatului, impreuna cu sarmul ei, au ramas in inimile romanilor.
Compozitiile dumneavoastra combina influente din mai multe culturi. Ce cautati cand intrati in contact pentru prima data cu muzica traditionala a unui popor?
In functie de caracterul particular al fiecarei muzici traditionale, abordarea mea poate fi diferita. De exemplu, nu te poti apropia de muzica persana in acelasi mod cum abordezi muzica cubaneza. Astept ca muzica traditionala sa ma atinga si sa ma lase sa ma misc in spatiul ei de emotie, gandire si bucurie.
Ce ati pastrat din cultura romaneasca in muzica dumneavoastra?
Iubesc modul romanesc de articulare si ornamentare a melodiei, ritmurile si virtuozitatea. Le folosesc des in timpul solo-urilor si imi ofera noi idei compozitonale.