Candidatul CDR nu era un politician stralucit, dar reusea sa adune zeci de mii de oameni la mitingurile opozitiei. Un semn clar ca romanii se saturasera de epoca Iliescu. In plus, constructia CDR s-a dovedit una inspirata, fiind primul bloc politic care a demonstrat ca unirea gruparilor de dreapta poate descuia poarta de la Cotroceni.
Ca Emil a dezamagit la scurt timp si ca n-a reusit sa termine mandatul in picioare e deja alta poveste. A fost invins de sistem, abandonandu-i apoi inclusiv pe taranistii lui de suflet, cei care n-au mai intrat in Parlament.
In 2000, Ion Iliescu a revenit in forta, castigand la pas prezidentialele, dupa un tur doi incredibil cu Vadim Tudor. La acea vreme, orbecaiala dreptei (cu Isarescu si Stolojan salvatori de serviciu!) l-a propulsat pe candidatul PRM in finala prezidentiala (se pare ca actualii politicieni ai dreptei n-au invatat nimic din acel episod).
Patru ani mai tarziu, scrutinul prezidential era ca si adjudecat de Adrian Nastase. A venit insa telenovela cu „draga Stolo“, iar romanii s-au sucit. S-a dovedit atunci ca oricat de tare ar fi structurile unui partid in teritoriu (PSD-ul lui Nastase era ca stanca), la prezidentiale alegatorii voteaza omul. E drept ca PNL si PD formasera deja Alianta DA, iar Traian Basescu era socotit politicianul nimerit sa se ia la tranta cu coruptia si cu baronii rosii din teritoriu.
Incepea domnia de 10 ani a lui Basescu, domnie care se va sfarsi peste cateva saptamani.
Ceea ce se petrece la scrutinul prezidential din acest an e dincolo de puterea multora de a intelege fenomenul politic. O competitie a zvonurilor, nu a programelor electorale, in care parca nu avem activisti si militanti, ci raspandaci care alimenteaza spatiul public cu vesti care de care mai fanteziste.
14 candidati s-au aliniat la start, dar stie cineva cati vor mai ramane intregi pana la final? Va fi scos Iohannis rapid din joc, pe fondul problemelor sale cu ANI? Poate da, mai degraba nu. Dar ceata e aruncata. Armatele PNL si PDL din judete sunt dezorientate. Sa tipareasca deja afisele, sa dea comanda pentru bannere sau sa mai astepte? De ce nu l-au pus pe Predoiu daca tot stiau ca sunt probleme?, intreaba unii analisti. Sau de ce nu l-au pastrat pe Crin? Daca Iohannis va fi declarat incompatibil, cine plateste faptul ca PNL si PDL raman fara candidat?
Intrebarea e alta si n-o prea auzim in spatiul public: de ce taman acum Justitia e asa grabita sa transeze lucrurile? Agentia de Integritate ce-a facut pana in septembrie, de ce n-a cerut Inaltei Curti sa transeze mai devreme subiectul? La ora la care scriu acest text, nu e clar cand se va lua o decizie in cazul Iohannis. Va fi pana pe 16 noiembrie sau dupa alegeri?
Cazul ofiterului acoperit Robert Turcescu, un jurnalist respectat pana duminica trecuta, e iarasi o ciudatenie pe care putini o inteleg. O scurta recapitulare. In urma cu vreo doua saptamani, Traian Basescu venea in emisiunea lui Turcescu sa spuna ca stie el ca printre candidati s-ar afla si un ofiter acoperit. La putin timp, Turcescu iese spasit, cu cearcane la ochi, spunand speriat ca el e acoperit si ca mai multe va spune in fata judecatorului.
E o reglare de conturi intre serviciile de informatii? Asistam la un raspuns al vreunui serviciu la dezvaluirea riscanta a sefului statului, de genul „Na, ai scapat porumbelul, iti livram un colet“? In spatiul public a aparut si varianta ca in realitate e doar prima miscare dintr-un scenariu mai amplu, care il vizeaza de fapt pe Victor Ponta. Dar daca e o cacealma? Daca nici Turcescu nu e ofiter acoperit si nici vreun candidat la prezidentiale nu are aceasta calitate? Mai simplu spus: daca e un simplu bluf?
Doi din principalii candidati la Cotroceni sunt aratati cu degetul. Ca ne plac sau nu Ponta sau Iohannis e alta poveste. Dar cand vom afla daca vor ramane ei in cursa? Eventual pe 1 noiembrie, cu o zi inaintea primului tur? E democratic jocul asta?
Ce s-ar fi intamplat daca in 1996 Emil Constantinescu ar fi fost scos din cursa prin jocuri de culise? Cum ar fi reactionat romanii? Nu cumva mult mai sanatos ca in 2014?
Despre ce alegeri prezidentiale mai vorbim? Niste papusari rad de pe margine, iar noi stam cu ochii pe televizor, picand ca prostii in plasa galbena a breaking-news-urilor. Eu unul as vrea sa aflu lucruri simple de la candidatii la presedintie: care le e proiectul pentru Romania, cum vad ei relatia cu guvernul si in ce tara s-ar duce prima data dupa depunerea juramantului.
Ca jurnalist, m-am saturat de fumigene, vreau sa-i vad insirati pe primii cinci candidati la presedintie intr-un platou TV, incrucisand idei, priviri si intrebari taioase. Detest manipularile, tanjesc dupa normalitate!