Cum nu-mi plac reporterii de tip caragialian, care se refera (azi, ca si ieri, in realitate, ca si-n fictiunea Grecului) la diferite evenimente fara sa fi participat la ele, insirand informatii din comunicatele oficiale si facand adaugiri personale „din burta“, si cum, pe de alta parte, corespondenta pentru „Suplimentul de cultura“ are un deadline dictat de trimiterea revistei la tipar, am ales solutia de a scrie despre participarea romaneasca in doua episoade: unul acum, la inceputul targului, altul saptamana viitoare, dupa ce seria manifestarilor se va fi incheiat.
Aterizarea la Göteborg aproape s-a suprapus, intr-o simbolistica frumoasa, cu ceremonia de decernare a Premiului Marin Sorescu, desfasurata chiar in cadrul Targului. Pana la punerea in practica sociala a clonarii criticilor literari, nu am putut fi in doua locuri (aeroport si targ) simultan – dar marturisesc ca am resimtit un sentiment placut, de mandrie patriotica fara ghilimele. Fara ghilimele la mandrie si fara ghilimele la patriotica.
Da, te simti foarte bine ca intelectual roman cand un Premiu purtand numele unuia dintre cei mai importanti poeti si dramaturgi din cultura romana este acordat, la Bok & Bibliotek de la Göteborg, unui scriitor suedez. Este ceva ce nu numai ICR Stockholm si Dan Shafran ar trebui – in opinia mea – sa faca. E un model de stabilire, prin politici institutionale inteligente, a unor legaturi de profunzime si de durata intre doua culturi; iar Sorescu se numara printre autorii nostri care asta au facut, nu numai in opera, ci si prin puterea ei de circulatie.
Este esential ca valorile literare romanesti sa nu ramana dependente de cercul national al receptarii lor, ci ca, prin traducere si diseminare in alte culturi, sa fie vectori de imagine si de „continut“ pentru literatura romana in intregul ei. „Falanga“ de scriitori si artisti polonezi ori maghiari despre care a vorbit, in mai multe randuri, D. Tepeneag este rezultatul nu numai al talentului personal, ci si al insumarii valorilor in proiecte institutionale si patrimoniale care duc cultura poloneza ori pe cea maghiara in diferite spatii lingvistice, pe varii „axe“ ale culturii globale. De ce ar fi cultura romana, in proximitate geografica, debitoare unei izolari inertiale, de veritabila inchidere si pseudo-patriotism? De ce ar fi Romania altfel, cu termenul lui Lucian Boia?
Premiul Marin Sorescu, infiintat in 2007 de ICR Stockholm, are deja ceea ce se numeste continuitate; si e laudabil ca, dupa dezastrul mandatului Andrei Marga la ICR, cu parfumul unui nationalism de trista amintire protocronista, el a ramas sa rasplateasca simbolic opera si activitatea unui scriitor suedez „care desfiinteaza granite si creeaza locuri de intalnire, care prin opera sa face posibila comunicarea intre diferite forme de expresie culturala“. Juriul din anul acesta a fost format din Yukiko Duke (scriitor, jurnalist si traducator), Jonas Ellerstrom (editor si traducator), Anna Hallberg (scriitor, traducator si critic literar), Annina Rabe (critic literar) si Dan Shafran (din partea Institutului Cultural Roman de la Stockholm).
Laureatul este John Swedenmark, eseist, critic literar si traducator, redactor cultural al ziarului „Arbetet“ (din 2007), desemnat Redactorul anului (in 2014). Este nascut in 1960, deci avea aproape 30 de ani la caderea comunismului in lagarul socialist, iar in motivatia juriului se insista atat pe valorile gandirii si scrisului sau („imbina, in tot ceea ce intreprinde, curiozitatea intelectuala cu eruditia si eleganta jucausa“), cat si pe link-urile pe care activitatea sa de traducator le-a oferit pana in prezent („prin traducerile nepretuite cu care imbogateste literatura de decenii incoace, prin implicarea si cunostintele sale ca eseist si critic literar, Swedenmark a deschis noi ferestre spre lume“). Un asemenea autor merita Premiul Marin Sorescu si – simetric – Premiul purtand numele unui mare scriitor roman merita sa fie acordat unui asemenea autor.
Deschis prin decernarea acestui Premiu, programul in care sunt implicate nume de scriitori romani contemporani este foarte dens, evenimentele noastre de la Bok & Bibliotek fiind in numar de 21, de vineri dimineata pana duminica la pranz. Invitatii din acest an sunt cinci scriitori – Carmen Firan, Sorin Ghergut, Mihaela Miroiu, Adrian Sangeorzan, Daniela Zeca – si un critic literar, onorat de invitatie si bucuros de asa o echipa.
FOTO: Cato Lein