Era cel mai albastru autobuz care calcase vreodata prin acea zona uitata de lume. A trebuit sa franeze destul de brusc, pentru a nu o calici pe tanti Elvira, care anima un card de gaste cu o varga de alun. Dragos Bucur a coborat din vehicul, vesel si vorbaret ca de obicei.
— Saru’mana, tanti! Care este casa familiei Mardare? A lui Ilie Mardare, care si-a salvat sotia de la inec.
— Mardare? Nu-s acasa, i-au chemat pe toti la capitala. El nu cred ca se mai intoarce, il mananca puscaria.
— Nu-i vorba de nici o puscarie, tanti. I-am chemat eu la Bucuresti, ca sa le fac o surpriza. E vorba despre o noua emisiune teve, in care noi renovam complet casele unor oameni.
— D’apoi, daca matale zici ca e drept asa, fie.
— Cum adica?
— L-am vazut cu ochii mei cum si-a aruncat femeia de pe pod.
— Nu a aruncat-o, a salvat-o.
— Da, pe naiba, a sarit dupa ea, ca nu era sigur ca se ineaca. Se dezlegase la maini, saraca. Cand am trecut eu pe pod, o tinea strans de gat, cu capul in apa. Am strigat la el: Ilie, e pacat, maica, ramai fara mama la copii!
— Uite ce e, chiar daca ai dreptate, eu nu stau sa judec, eu trebuie sa-mi fac treaba. Deci, care e casa?
— Uite, asta galbena.
Bai, fratilor, cand se apuca ProTV de o treaba, apoi se apuca. Pac, sase camioane cu material de constructii, pac doi arhitecti, ia de aici si un designer de interior, plus un furnicar de voluntari dornici sa se vada la tv. Dragos insusi mana in lupta gloata de constructori, nimicind cu ciocanul tot ce-i iesea in cale. Geamurile s-au facut tandari, soba s-a fragmentat in mii de cioburi de teracota, ambulanta a venit si i-a pus in ghips degetul pe care si l-a zdrobit in asa un hal, ca ziceai ca l-a pocnit cel mai mare dusman al omenirii. Peretii din lut au fost reziditi din caramida cea mai trainica, dupa ce in prealabil au facut subzidire. Geamurile din termopan triplex te orbeau, atat de puternic reflectau razele solare. Acoperisul din ostrete si stuf a fost coborat cu o macara, intact, pentru ca Dragos Bucur sa-l poata dezbarna cu ciocanul. In locul lui s-a inaltat unul nou, din tabla cutata de zero cinci. Sa nu mai vorbim de semineu, veceu in casa si cada cu bulbuci.
Tot efortul pentru rating. Familia Mardare a fost adusa de la Bucuresti, legata la ochi. La trei, doi, unu si, autobuzul care bloca privelistea a fost inlaturat din cadru. Prim-planuri pe fetele protagonistilor, sa prinda fiecare lacrima de fericire. Uimire… tanti Elvira abia isi poate stapani lacrimile… casa ei arata ca de pe revista.