Fundatiile si asociatiile culturale au aparut in special acolo unde anchiloza era mai mare, iar "noul val" de artisti nu a gasit in cadrul institutional existent modalitati de exprimare sau nise de manifestare. Pentru a arata ca "exista" si ca au altceva de spus, si-au creat mecanisme proprii. Din acest punct de vedere, ONG-urile culturale constituie o "realitate paralela". De multe ori cu bani putini, lipsite de infrastructura si cu un personal deficitar, acestea au reusit sa se faca auzite. Proiectele lor au dobindit notorietate si, uneori, chiar succes de public. Au aratat ca si cultura poate fi vandabila.
Cu exceptia celor implicati direct, putini constientizeaza notiunea de „piata a ONG-urilor culturale” si tocmai de aceea consideram ca o dezbatere si o analiza pe aceasta tema sint necesare si importante. Dati la o parte ONG-urile si evenimentele organizate de acestea si veti vedea ca in unele domenii nu va mai ramine aproape nimic din ceea ce ne face contemporani cu cei de „afara”. Dati la o parte DaKino, Festivalul Anonimul de la Sfintu Gheorghe, Gala Uniter, Bienala Periferic de la Iasi si Bienala tinerilor artisti organizata de Fundatia Meta de la Bucuresti, festivalurile de jazz de la Sibiu si Garina, cel de muzica electronica de la Timisoara etc., Teatrul Green Hours si veti vedea ce ramine in loc. Fireste, trebuie sa ne ferim de generalizari. Dar trebuie sa recunoastem ca unele dintre proiectele organizatiilor independente au prins deja radacini, par sa existe dintotdeauna, incit putini se mai intreaba cine sint organizatorii si cum au aparut.
Proiecte cu popularitate
Spuneam la inceput ca ONG-urile culturale masoara imobilismul institutiilor de stat. Luind ca reper Ghidul sectorului cultural roman publicat recent de Asociatia Ecumest si Institutul Cultural Roman (semnificativ e chiar si faptul ca un astfel de ghid e tot rodul unei initiative „independente” de Ministerul Culturii!), se constata ca domeniul „artelor vizuale” e printre cele mai bine reprezentate de ONG-uri, numeric si poate nu doar numeric. Avind ca alternativa sa isi construiasca singuri culoare de expresie sau sa astepte pina cind vor fi fost acceptati de UAP-uri, multi tineri artisti au optat pentru prima varianta. Asa au aparut Galeria Noua, Fundatia Culturala META (care organizeaza la Bucuresti Bienala Tinerilor Artisti), Centrul International de Arta Contemporana, Galeria Posibila, Fundatia Culturala Vector si Bienala Periferic de la Iasi, Fundatiile Tranzit si Altart de la Cluj-Napoca, Asociatia H.arta la Timisoara. Demonstrind ca intr-adevar au ceva de spus, acestea au constituit o presiune si pentru institutiile deja existente, nevoite sa mai lepede din hainele grele ale conservatorismului.
La fel stau lucrurile si in domeniul „teatru si dans”. Teatrele Act, Green Hours, Arca din Bucuresti, Teatrul Ariel din Tirgu-Mures, Teatrul Imposibil de la Cluj au abordat inaintea celor de stat arta underground, au pus problema promovarii dramaturgiei contemporane (proiectul dramAcum). Aici, si impactul la public a fost mare, unele proiecte cistigind popularitate – un exemplu la indemina este Top Dogs, spectacol produs de Teatrul Arca si regizat de Theodora Herghelegiu. Cel mai mare ONG cultural activeaza tot in domeniul teatrului: e vorba despre UNITER, organizator al importantei, dar si controversatei Gale, precum si al Festivalului de Teatru „I.L. Caragiale”. Si, daca tot am ajuns la festivaluri de teatru, e bine de retinut ca Festivalul International de Teatru de la Sibiu, Festivalul Shakespeare din Craiova si Festivalul International de Dans „BucharEst.Vest” sint organizate tot de asociatii independente.
Festivalurile de film cu notorietate – tot in sfera „privatului”
Peste tot, marele merit al ONG-urilor este acela ca au introdus „noua arta” pe care unele institutii de stat nu au avut curajul sa si-o asume. Este si cazul domeniului muzical, unde, de exemplu, la Timisoara, se desfasoara de citiva ani Festivalul de Muzica electronica urbana organizat de Asociatia pentru Muzica Urbana TMBase. Alaturi de Festivalul de muzica contemporana „Jazz & More” si de cel de jazz al Fundatiei Pro Art Hermannstadt – ambele la Sibiu –, de cel de jazz de la Garana, linga Iasi, se organizeaza anual, „in secret”, un festival de muzica electronica exlusivist, numit „Ciorbesti Gathering”.
In ce priveste cinematografia, cele mai mari manifestari devenite deja notorii – Festivalul International de Scurt Metraj Dakino, Festivalul International de Film Transilvania TIFF, Festivalul International de Film Independent Anonimul de la Sf. Gheorghe – intra tot in sfera actiunilor „independente”.
Domeniile culturale unde acest gen de initiative sint rare sint arhitectura, urbanism si patrimoniu – o explicatie posibila fiind si faptul ca specialistii s-au orientat in special spre latura antreprenoriala decit spre cea culturala a domeniului caruia ii apartin.
Am lasat la final organizatiile din sfera cooperarii internationale si politicilor culturale, care nu sint nici pe departe cele mai lipsite de importanta, ba dimpotriva. In ce priveste primul domeniu, al cooperarii internationale, dupa 16 ani de tranzitie, exista Institutul Cultural Roman, care, desi a aparut acum mai putin de trei ani din defuncta Fundatie Culturala Romana, devine tot mai vizibil gratie proiectelor sale de promovare a culturii romane in Occident. In fine, in afara de ICR, in 2005, s-a mai infiintat si Centrul de expertiza pentru programe culturale europene, ca o institutie autonoma sub autoritatea Ministerului Culturii. Domeniul politicilor culturale a constituit in ultimii ani preocuparea a doua organizatii: Ecumest si Concept, ultima virind insa spre sectorul social, fiind initiatoarea cunoscutei campanii de responsabilizare publica „Nu da spaga”.
Ultimele doua domenii definesc si doua mari hibe ale sectorului cultural roman: lipsa de vizibilitate in exterior si a unor strategii coerente de dezvoltare. Insa responsabilitatea rezolvarii lor apartine in primul rind statului. Organizatiile neguvernamentale au facut si asa destul. Mai ales in conditiile unei piete prea putin consolidate, marcata de insuficienta resurselor.