Nu fac parte dintre optimiștii îndestulați cu partea plină a paharului. Dar, categoric, nu mă înseriez nici pesi­miștilor care, programatic sau ba, țipă că paharul e pe jumătate gol, apoi dau pe gât lichidul cu gust îndoielnic din cealaltă jumătate și se strâmbă sastisiți, de parcă i-ar forța vreun regim […]
De când informațiile muzicale sunt accesibile la un clic distanță, n-am pregetat să le cotrobăiesc, febril ca un redactor de editură înaintea bunului de tipar. O fi reminiscența înfometării din tinerețea comunistă, când a pune mâna pe vreo poză alb-negru cu Jimi Hendrix în „Musical Express“ era pleașcă […]
De câțiva ani mă pomenesc uneori că-mi umblă prin creier un refren de nouă cuvinte: „This is love, this is love, this is everything!“. Ladyhawke îl repetă de mai multe ori în piesa Chills, de pe albumul Wild Things. Nu e un verset biblic, nici fraza vreunui lider spiritual, nici o cugetare ne­mai­auzită. […]
„Never say never“ – știți zicala asta care nu necesită traducere, cu aplicație la orice și răspândire universală. Pe mine m-a izbit tocmai în moalele convingerii că despre Eric Clapton n-aș avea ce spune, fiindcă s-a scris totul. Un chitarist mai mult celebru decât inovator, un personaj emblematic pentru showbizul […]
„Nu există țară pentru bătrâni“ și nici reguli pentru a fi fericit. Nu există șablon care, umplut cu di­verse întâmplări, să aducă tristețe. Ori s-o vindece. Dar există o artă cu dovedite virtuți tămăduitoare: mu­zica. Ea biruie orice supărare, spul­beră orice durere, îndepăr­tează oricâtă […]
Să vedeți ce înseamnă educația primită în copilărie și adolescență. Prenumele Carolina îmi aduce în minte versurile unui catren care se cânta acum mai bine de-o ju­mătate de secol: „Când o văd pe Carolina/ noaptea, la bulanul gol...“. Nu mai reproduc, de jenă, completarea strofei. Nici restul textului […]
Din când în când mi se relaxează brăcinarul autocontrolului. Atunci am puseuri progresiste, de impenitent consu­mator al rafinamentelor culturale. Mă dedau meselor simandicoase și mă ghiftuiesc până la sufocare cu muzică elevată, de factură avangardistă, greu pricepută și de artiștii înșiși, apu­cați de-o […]
Din când în când mi se relaxează brăcinarul autocontrolului. Atunci am puseuri progresiste, de impenitent consu­mator al rafinamentelor culturale. Mă dedau meselor simandicoase și mă ghiftuiesc până la sufocare cu muzică elevată, de factură avangardistă, greu pricepută și de artiștii înșiși, apu­cați de-o […]
Îmi place să spun despre mine că nu sunt nici invidios, nici gelos. Adevărul însă are – ca să zic așa – mai multe nuanțe. Să încep a le căuta, pe­semne că aș fi nevoit să încropesc un ro­man sau două. Lăsând la o parte lenea mea structurală – dacă scriu, cine s-ar plictisi citind? Respect cititorul […]
Dezamăgită de involuția accelerată a situației din țară, o ziaristă care ani de zile și-a făcut onest me­seria își exprima recent dorința de a emigra oriunde, numai să scape de politicienii proști care ne-au condus din dezastru în dezastru, până la covicidul actual. Și, de ce nu, să trăiască normal ce […]