În primele două luni de armată am avut un coleg, născut pe lângă Slatina, absolvent al Liceului de Muzică din Pitești. Era specializat la instrumentul trombon, pe care îl stăpânea într-o măsură necunoscută mie, fiindcă nu l-am auzit niciodată cântând. Nu pot uita stupoarea gradaților și a subofițerilor […]
Am câteodată un sentiment desuet, greu de admis la oameni de acțiune și viziune, cum trebuia să fi fost și eu dacă nu eram leneș, defetist (numai în vremuri de pace, nu de război!) și comod: regret! Da, regret într-o veselie vreo două-trei chestii. Una, că n-am aptitudini muzical-interpretative, măcar de nivelul […]
Se crede că rockerii suferă de curiosul sindrom al nepăsării față de trecut. Ca dovezi pentru asemenea situație ar fi nenumăratele afirmații de genul carpe diem, lansate de una sau alta dintre „vedetele“ care maimuțăresc atitudinea rock (și fac bani frumoși din asta). N-o să pierd acum timpul cu […]
„Mulțumesc Zeului că m-a făcut grec, nu barbar; bărbat, nu femeie...“   În pofida faptului că ei au născocit democrația și-au pus bazele civilizației europene, anticii elini care înălțau neobișnuitul imn de slavă ar fi azi condamnați de activiștii corecți politic. Cât despre […]
Oricât m-aș strădui să cern discurile bune dintre zeci, sute sau mii ieșite la iveală săptămânal, tot nu izbutesc să le menționez pe cele care transmit – chiar fulgurant – ceva esențial. Gânduri, sentimente, stări, emoții etc. – nu vă mai plictisesc, știți bine că muzica este și altceva decât o flușturatică […]
E greu să scrii despre un artist de top fără să împănezi textul cu banalități pre­tențioase. Impardonabil, și totuși inevitabil în decursul anilor de „între­ținut“ rubrica săptămânală, faptul îmi dă uneori senzația că pregătesc o mâncare obișnuită pentru gurmanzi excentrici. Atunci de ce mai scriu? […]
Bătrânii cântăreți de blues au în repertoriu câte o piesă ce conține întrebarea (uneori îi dă și titlul) Why I Sing the Blues? Răspunsul diferă, desigur, de la unul la altul, fiecare expli­cându-și revărsarea de năduf mai mult sau mai puțin atractiv, dar totdeauna justificat. În cele mai fericite […]
Prima dată când am ajuns la Timișoara, prin 1987 sau 1988, m-a încântat tot ce vedeam. Mi se părea complet altfel decât aici, în cloaca vala­hică, vorba Magis­trului din Cajvana, Luca Pițu. Surprins n-am fost. Povestirile unor cunoștințe care călătoriseră prin Banat, cu sau fără treburi, mă pre­veniseră […]
Când armele vorbesc, muzele tac. Și invers. Dictonul provenit de la străbunii noștri latini nu pare a fi înțeles de urmașii acelor ruși care se pro­clamau moștenitorii Imperiului Roman, zicându-și „A Treia Ro­mă“. (Istoria vă este cunoscută; dacă nu, căutați surse de infor­mare serioase, nu făcături […]