A trecut ceva vreme de la Revolutie, dar continuam sa privim cu suspiciune acel tip de unanimitate betonata, pe cit de artificial obtinuta, pe atit de pompos declamata de la tribuna oficiala a regimului trecut. O falsa concordie, o trista hora colectiva in care se prindeau – in ordine – muncitori, tarani si intelectuali, spre […]
Daca ar fi sa gasesc o tema unitara a volumului Inertii de tranzitie*, aceasta ar fi "poetul si lumea". In calitate de "cetatean", O. Nimigean nu este mai putin poet, iar asta se traduce inclusiv in lista de donquijotisme veritabile la care nu renunta doar pentru ca adversarii sai se numesc Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Alex […]
Obstinatia cu care se mentin teritorii de influenta in teatre, lipsa unor proiecte pe termen lung, puternic mediatizate, care sa mizeze pe alte nume decit pe cele ultra cunoscute duc la o inevitabila izolare si involutie. Bourdieu (Regulile artei, Editura Univers, Bucuresti, 1998) are perfecta dreptate: "In fiecare moment al timpului, […]
Nu degeaba se teme Moscova ca sistemul defensiv american antiracheta, odata instalat in Europa Centrala, ar putea, la un moment dat, gratie unor descoperiri tehnologice, sa-i puna sub semnul intrebarii capacitatea strategica de aparare. Pastrind toate proportiile posibile, dupa ce am auzit restaurarile recente ale unor inregistrari […]
Si-am fost la Berlin si m-am intors. Cam dezumflata. Schinken-ul a fost la fel de bun, anul asta am variat cura si-am dat si cu creveti. Dar filmele mi s-au parut mai slabute fata de cele din anii trecuti. Dieter Kosslick, directorul festivalului, a vopsit gardurile. Pe cel dinspre strada – deschizind cu La […]
(Continuare din numarul trecut)

— Dupa ce astia au mimat (sau simulat) tot ce se poate, noi trei ce mai mimam, intreba Carmen.

— Mimam un carpen, zise Elisav.

— Mai bine mimam norul, zise Carmen, care e, oricum, un frate-al Norei.

— Fara calambururi, zise Nora.

— Atunci, […]

Saptamina trecuta am scris cam chinuit despre bucuriile secrete ale soarecilor de biblioteca. Am recunoscut ca ma strecor si eu in ceata lor de peste 30 de ani, macar citeva ore pe zi. Si-am incercat sa va conving cum pentru unii oameni, oricit de ciudat ar parea, scormonitul prin bucoavne dupa o etimologie e izvor de mare multumire […]
Interesul meu pentru harti vine din copilarie. La inceput, pe cind aveam doar vreo sapte-opt ani, taica-miu a avut curioasa idee sa ma invete toate tarile si capitalele lor, de parca nu imi era de ajuns invatatul pe de rost al poeziei Tatal meu, cel care zideste case... din Abecedar (pe atunci nu stiam eu povestea cu cealalta poezie […]