Ati observat in ultima vreme, sint convins, citeva initiative de mediatizare pozitiva a Romaniei in strainatate. Nu ma gindesc aici la campaniile doamnei ministru Udrea, ale carei eforturi au drept efect niste clipuri publicitare cu abia citeva mii sau, hai sa zicem, zeci de mii de vizualizari pe YouTube. Mediatizarea la care ma refer, […]
La sfirsitul lunii septembrie, la o trecere la nivel din apropiere de Miercurea Ciuc, s-a petrecut unul din multele accidente mortale ce au loc sistematic in ultimii ani pe caile ferate romanesti. Un automobil a fost lovit in plin de un tren personal care circula spre Brasov, iar soferul a murit.

De data aceasta vilva a […]

Unii oameni isi traiesc adolescenta cu intirziere. Nu e vorba aici despre cei care fac timpeniile din pubertate la 30 sau la 40 de ani. Pentru acestia, s-a inventat o stiinta care se cheama psihiatrie. Exista insa o categorie de indivizi ce-si prelungesc copilaria si anii de maturitate infantila pina la o virsta respectabila. O parte […]
Am mai scris si-o sa repet: discul care insumeaza tot ce-a dat mai bun muzica rock este The Wall – Pink Floyd. Dar discul pe care il iubesc se intituleaza Wish You Were Here. Tot Pink Floyd. De fiecare data cind il ascult, uit de mine si de contextul material, plutesc parca in eternitate. Si daca nemurirea sau viata de dincolo pot […]
Doua sint, in calendarul anual, perioadele cind la noi festivalurile de teatru ating densitatea maxima: mai-iunie si octombrie-noiembrie. Atunci e o adevarata “batalie” pentru gasirea unui interval in care suprapunerile sa fie minime, ori, situatie ideala, evitabile, in primul rind pentru ca specialistii domeniului si oamenii […]
Probabil ca inca mai voiam sa ma fac actrita pe vremea cind am tras la xerox Spre un teatru sarac de Grotowski (varianta franceza, cu aceeasi prefata a lui Peter Brook). Am purtat xeroxul in geanta luni de zile, convinsa ca la un moment dat o sa apuc sa-l si citesc. Bineinteles ca n-am apucat, si nici nu m-am mai facut actrita pina […]
Sa fie criza de inspiratie? In precedentul sau film, Imbratisari frinte/Los abrazos rotos, Pedro Almodovar se inspira din genul noir al anilor ‘50, iar acum, cu Pielea in care traiesc/La piel que habito, face un thriller pe care l-a dorit initial in alb-negru si care te trimite cu gindul la Les yeux sans visage […]