Rubrica Palindroman

(Continuare din numarul trecut)

— "que tor-pe es el vue-lo del Al-ba-troz en tierra.../ Des-cansa en paz Charles", silabisi Nora Aron, cu grija, ba chiar cu o anume pietate (de ordin, mai curind, incantatoriu), peste umarul profesorului lor.

Carmen, care stia o bruma de spaniola de la telenovelele in stil latino, […]

(Continuare din numarul trecut)

— Dupa aceasta digresiune, sa recunoastem: cam stupida, nu credeti, fetelor, ca ar fi cazul sa fim oleaca mai seriosi?

— Sau mai serioase, spuse Nora, accentuind, de vreme ce noi sintem doua, iar dumneavoastra unul singur. Sintem, vreau sa zic, majoritare.

(Continuare din numarul trecut)

Profesorul Vasile, schimbind tonul, incepu sa li se confeseze, destainuindu-le ca, la Paris, in cimitirul Montparnasse, avusese revelatia gloriei (sem-pi-ter-ne!) a lui Charles Baudelaire.

— Inchipuiti-va ca mai primeste, si azi, mesaje, "ex-voto"-uri, din partea unor cititori […]

(Continuare din numarul trecut)

Era un fum sa-l tai cu baioneta.

Profesorul Vasile Elisav gusta metaforele militare, ca si (a contre coeur?) Baudelaire, vitregul fiu al generalului Aupick:

— "Ceux-la dont les desirs ont la forme de nues,/ Et qui revent ainsi qu’un conscrit le canon...", se trezi […]

(Continuare din numarul trecut)

Era o zi geroasa, de februarie, orele 11 dimineata: se auzea, pe strada, zapada scirtiind, ostila, sub talpa trecatorilor putini. Nora Aron, ca si Vasile Elisav, locuiau la primul etaj, de ani de zile, dar parca n-auzisera nicicind zapada cu atita claritate si nu fara un vag frison dezagreabil, […]

Pe linga palindromica Nora Aron, domnisoara Carmen Carpen era o paronimica banala, fie si daca nu lipsita intru totul de o anume expresivitate. Profesorul Vasile Elisav hotari sa-i faca, in sfirsit, o vizita celei dintii, intr-o duminica geroasa de februarie.

Intr-o duminica geroasa de februarie, profesorul Vasile Elisav […]