Publicul din Romania va avea ocazia si in acest an sa asiste la lecturi si dezbateri sustinute de Urs Allemann (Elvetia), Constantin Acosmei (Romania), Daniel Banulescu (Romania), Tadeusz Dabrowski (Polonia), Daniela Danz (Germania), Oswald Egger (Austria), Georgi Gospodinov (Bulgaria), Herta Muller (Germania), Ion Muresan (Romania), Krzysztof Siwczyk (Polonia), Paulo Teixeira (Portugalia), Hans Thill (Germania), Radu Vancu (Romania).
Festivalul sta sub semnul operei poetului german Oskar Pastior (n. 20 octombrie 1927, Sibiu – d. 4 octombrie 2006, Frankfurt pe Main, Germania). Creatia sa lirica, activitatea sustinuta de traducator, precum si stradaniile sale de reunire a creatorilor intr-o retea europeana ne dau dimensiunea spirituala a celui care a preferat turnului de fildes prietenia si solidaritatea. Pentru cei care l-au cunoscut, mostenirea lui Oskar Pastior rezida nu doar opera sa, ci si intr-o anumita comuniune definita de afinitati poetice. Inca de acum trei ani, Oskar Pastior si-a dorit sa vada la Sibiu un festival international de poezie care sa inlesneasca apropieri, prietenii si legaturi intre poeti romani si straini, intre publicul roman si poezia contemporana internationala.
Festivalul International de Poezie „Oskar Pastior” de la Sibiu Hermannstadt a reunit inca de la prima editie, din anul 2007, poeti din numeroase tari europene, care se revendica, in buna masura, din traditia modernismului experimental sau a avangardismului; pentru cei invitati, limba nu reprezinta doar un mijloc de exprimare poetica, ci este substanta poetica in sine. Demersul acestui festival nu a urmarit sa favorizeze o anumita orientare in poezie, cit mai ales sa acorde atentia cuvenita limbajului poetic – atit de diferit de la tara la tara, de la individ la individ –, adica tocmai materiei prime a poeziei.
Pe parcursul celor doua editii de pina acum ale festivalului au raspuns invitatiei de a veni la Sibiu 37 de poeti din 16 tari (Austria, Bulgaria, Cehia, Croatia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Lituania, Polonia, Romania, Serbia, Slovenia, SUA). Lecturile publice si discutiile au pus in lumina faptul ca, dincolo de diferentele specifice si de multitudinea idiomurilor scrise si vorbite, exista un spatiu mental comun poeziei europene; si, desigur, ca poezia europeana este constienta de sine, de traditiile comune, in ciuda tuturor oprelistilor ideologice si a separatiei politice care au divizat continentul vreme de cinci decenii.