La evenimentul de inaugurare au participat dr. Virgil Stefan Nitulescu, director general interimar – Muzeul Taranului Roman, Jean-Baptiste Cuzin, atasat de cooperare tehnica, adjunct al Consilierului de cooperare si actiune culturala – Ambasada Frantei in Romania, muzeografi, cercetatori, scriitori, precum si o parte dintre voluntarii care s-au inscris in proiect. Acestia au turnat, in prezenta invitatilor, o birna din hirtie.
Actiunea lor a fost urmata de lansarea expozitiei fotografice "Fundatia". Fotografiile, imprimate pe hirtie manuala, surprind voluntarii in diferite ipostaze de lucru. Fundatia este baza necesara oricarei constructii. Fundatia casei din hirtie, desi invizibila, este la fel de solida ca aceea traditionala. Ea este alcatuita in intregime pe umerii si de miinile voluntarilor.
Casuta din povesti este o lucrare realizata integral din pasta de hirtie, obtinuta prin prepararea fibrelor de celuloza dupa retete traditionale. Turnarea pastei in volume puternic presate si modalitatea de imbinare a pieselor finite au contribuit la cresterea rezistentei. Acesta tehnica de presare intensiva permite construirea de locuinte. Astfel, hirtia reciclata manual poate deveni unul dintre cele mai accesibile materiale pentru realizarea unei case.
Casa este alcatuita din:
– 6 rinduri de birne. Un rind cuprinde cite 5 birne – in total, 30 de birne;
– un rind de 5 grinzi suprapuse peste birne;
– 6 perechi de capriori, fixate de grinzi;
– 14 scinduri prinse de capriori;
– 24 de placi-tigle, asezate pe scinduri, ce maresc rezistenta ansamblului acoperisului;
– cadrul usii, format din 4 birne, genereaza structura de rezistenta a fatadei.
Birnele sint prinse intre ele prin metoda traditionala de imbinare, utilizata la constructia caselor de lemn. Pentru unirea lor au fost folosite 3 kilograme de adeziv de cotor si peste 300 de cuie de lemn, manufacturate din ramuri cazute sau taiate la curatarea copacilor. Piesele au fost decupate cu fierastraul si gaurite cu bormasina, astfel incit sa se obtina o imbinare cit mai corecta.
Acoperisul este tratat cu un strat de rasina bruta. Celelalte suprafete exterioare sunt protejate de umezeala prin aplicarea unei dilutii de rasina. Rasina a fost culeasa din zona muntelui Vulcan, de pe brazi si molizi, iar pentru folosire a fost topita sau fiarta in apa.
Podiumul, pe care este amplasata casa, este facut din scinduri si birne, sortate din deseuri de lemn, postate pe doua doage groase. In acest fel, constructia poate fi amplasata pe suprafete neregulate si are un punct de rezistenta minima controlata, prin atributul de miscare permisiva a intregului ansamblu.
Constructia este partial tencuita pe interior, cu pasta de hirtie incleiata, de culoare galbena, cu inserturi de sapte seminte de flori si iarba. Rosturile exterioare sunt chituite cu pasta de hirtie. Podeaua este nivelata cu un strat de hirtie alba, cu inserturi de seminte de flori, ce pot sa germineze in functie de temperaturi.
Toate piesele au in compozitie o tesatura de sfori si fibre de cinepa, care le mareste rezistenta mecanica. O parte dintre ele contin inserturi de matase rosie, petale de tei si fire de iarba.
Date tehnice
– Dimensiunile casei: 130 cm latime / 180 cm lungime / 155 cm inaltime.
– Au fost turnate 96 de piese, din care s-au folosit 89.
– Volumele sunt presate cu o putere de 5-12 tone.
– Piesele au aceleasi dimensiuni: 86/16 cm. Difera numai grosimea lor, in functie de necesitatile avute.
– Placile acoperisului au 50/50 cm, cu o grosime ce variaza intre 1,5–3 cm.
– Podiumul este de 160/210/30 cm.
– O birna are grosimea intre 8-12 cm. Pentru turnarea ei se folosesc aproximativ 5 kg de deseuri de hirtie. Greutatea unei birne ude este de aproximativ 15 kg, uscata avind intre 7-10 kg.
Casa din hirtie are o greutate totala de aproximativ 500 de kilograme. Timpul de lucru a fost de 5 luni, echipa Atelierului de Carte fiind completata de 53 de voluntari. Cinci dintre ei au venit constant in programul de voluntariat al proiectului. Diverse companii si peste 100 de persoane au donat 5 tone de deseuri de hirtie, din care au fost reciclate aproximativ 900 de kilograme. Restul cantitatii va fi folosit in proiectele care vor continua acest experiment: Casa Cartilor si constructia unei case de dimensiuni reale, cu structura de rezistenta complexa.
Dr. Virgil Stefan Nitulescu, director general interimar, Muzeul Taranului Roman
"Ca mai toate natiunile contemporare, romanii au trecut prin epoca lor de aroganta fata de natura. Credeam ca ii suntem superiori (si asta, inainte ca Stalin sa rosteasca celebra lui sentinta «omul va invinge natura»), credeam ca putem sa ne izolam de ea in turnurile noastre din otel si beton.
Apoi, am devenit mai umili. Am invatat umilinta, atita cit am invatat-o, atunci cind am inteles, greu si incet, ca, daca vrem sa avem un viitor pe aceasta planeta, trebuie sa respectam mediul in care traim, ca nu noi suportam mediul, ci natura ne suporta pe noi.
Muzeul National al Taranului Roman a avut norocul sa fie nascut, sa fie facut, de un grup de oameni care s-au aplecat cu piosenie, cu respect, nu numai fata de taran, ci si fata de tot ceea ce reprezinta natura in care satul romanesc s-a dezvoltat. Cu acelasi respect, muzeul nostru incearca (dupa micile noastre puteri) sa intoarca omul contemporan catre natura si catre un mod de trai cit mai apropiat de simplitatea indusa de piatra si de materialele organice. Asta nu inseamna ca trebuie sa ne intoarcem la bordeie si colibe, ci ca trebuie sa experimentam (tehnologia ne permite, azi) caile unui model de dezvoltare durabila, in acord cu ritmurile naturii si nu impotriva ei.
Proiectul Casuta din povesti. Fara mistrie. Numai apa si hirtie este un exemplu recent al acestui efort continuu. Incepem cu o casuta. Vom continua, poate, cu o casa. Nu vom putea locui in ea. Dar ne va da de lucru mintii, pentru punerea temeliei unui alt mod de viata: mai aproape de fiinta noastra adevarata (ascunsa, acum, printre hirtiile de birou si carora incercam sa le dam, si prin proiectul nostru, o a doua viata) si, poate, de viitorul nostru."
Razvan Supuran, hirtier, Atelierul de Carte, Muzeul Taranului Roman
"Mult mai greu a fost decit imi imaginasem; mult mai bine a iesit decit credeam ca se poate. Le multumesc celor care ne-au ajutat, celor care au lucrat. Cu har interior, imposibilitatea de a aseza hirtia in forme – formele, una peste alta si deasupra – a fost desfacuta si zidita a fost si aceasta lucrare. Cu rasina in par, casuta din mar si crucea la raspar. Pe drumul inainte se intrezareste deja fundatia unei case din realitatea noastra."
Anamaria Bogdan, manager Comunicare, MaiMultVerde
"Casuta din hirtie este un exemplu concret de refolosire a resurselor. Daca pina acum vorbeam despre reciclarea hirtiei pentru a contracara defrisarile si utilizarea lemnului pentru producerea hirtiei, acum vedem ca hirtia la care renuntam destul de usor se poate transforma in materialele necesare realizarii unei case. Solutia oferita de Atelierul de Carte nu este doar ingenioasa, ci si o dovada de dezvoltare si utilizare durabila a resurselor."
Roxana Sahanagiu, 22 ani, studenta la Masteratul de Teoria si Practica Editarii, voluntar
"In casuta de hirtie locuim in primul rind noi, cei care am construit-o pas cu pas si apoi voi, cei care o priviti, va minunati si va ginditi, macar pentru o clipa, ca v-ar placea sa fiti copii, sa fiti mici si sa priviti lumea din interiorul ei."
Ioana Coman, 19 ani, Tirnaveni, voluntar
"Atunci cind am auzit despre un asemenea proiect de reciclare, m-am gindit: «Uau, ii mai pasa cuiva in tara asta!», asa ca m-am alaturat echipei din Bucuresti la ridicarea casutei din file de poveste. Experienta mea, desi scurta, a fost benefica si a devenit chiar prilej de reflectii poetice – atunci cind se ivea cite un zimbet in galeata in care rupeam hirtiile pentru a le recicla."
Andrei Tanase, 24 ani, Asistent cercetare biochimie, voluntar
"O casuta de hirtie
Pentru mine, pentru tine, pentru noi.
Pentru copiii din voi,
Pentru idei pline de fantezie."