Nascut pe 6 august 1941, la Barlad, Cezar Ivanescu a absolvit, in 1960, Liceul din localitate, iar in 1968, a devenit licentiat al Facultatii de Filologie a Universitatii din Iasi. A fost redactor la revistele Arges si Luceafarul, in 1969.
Poetul si-a facut debutul editorial cu volumul de versuri „Rod” (1968), urmat de „Rod III” (1975), „Rod IV” (1977), „La Baad” (1979), „Muzeon” (1982), „Fragmente din Muzeon” (1982), „Doina” (1983), „Rod” (1985) si „Doina” (1986). Totodata, el a scris si teatru – „Mica drama”, jucata la Teatrul „Al. Davila” din Pitesti (1969), precum si o antologie tematica de poezie romaneasca, „Cantecul amintirii” (1978).
A tradus, in colaborare cu Maria Ivanescu, volumul lui Mircea Eliade „De la Zamolxis la Genghis-Han” si a fost autorul unor studii comparative despre folclorul Daciei si al Europei Occidentale.
In momentul cand a murit, era membru al conducerii filialei Iasi a Uniunii Scriitorilor.
In 1999 a primit Premiul National pentru Poezie “Mihai Eminescu”.
A concurat pentru presedintia Uniunii Scriitorilor din Romania, dar a pierdut in fata lui Nicolae Manolescu.
O existenta publica agitata
In luna februarie a acestui an, Cezar Ivanescu a intrat in greva foamei, pentru a protesta fata de acuzatiile care i s-au adus in presa privind colaborarea sa cu Securitatea, desi, a spus el atunci, nu a primit nici o decizie din partea CNSAS.
Cezar Ivanescu a mai facut greva foamei in anul 1986, timp de aproape o saptamana, pana a fost internat, protestand fata de conducerea Uniunii Scriitorilor de la acea data.