Colea Rautu, pe numele sau adevarat Colea Rutkovschi, s-a nascut la Balti (Basarabia), in 28 noiembrie 1912. Dupa ce a absolvit Conservatorul de Arta Dramatica din Bucuresti, a fost corist la Opera din Cluj-Napoca.
In 1929, Colea Rautu a venit in Bucuresti cu dorinta de a ajunge fotbalist, dupa cum a marturisit in mai multe interviuri, a inceput sa faca figuratie la Teatrul de Revista „Carabus”, in 1934. Astfel s-a nascut trio-ul Radu Zaharescu, Grisa Tascarov si Colea Rautu, grup care, pe texte scrise de Mihai Maximilian, a ajuns sa se bucure de un enorm succes, care l-a uimit si pe Constantin Tanase. Impreuna cu faimoasa trupa de la „Carabus”, alaturi de care a urcat pe scena timp de cinci ani, a sustinut spectacole in Grecia, Egipt, Turcia.
O perioada, joaca pe scena Nationalului Bucurestean, la Teatrul „Giulesti”, dar a mai jucat si la Teatrul de Opereta si Teatrul de Stat din Pitesti. In 1953, alaturi de Ernest Maftei, infiinteaza ACIN-ul, Uniunea Cineastilor de azi. In 1954, este distribuit in filmul „Desfasurarea”, unde l-a jucat pe Ilie Barbu, rol care reprezinta reperul intregii sale filmografii. Un an mai tarziu primeste rolul din „Moara cu noroc”, pelicula urmata apoi de „Setea” si „Castelanii”.
Din 1934 a jucat pe scena mai multor teatre din tara, dintre care pot fi mentionate Teatrul de Revista „Constantin Tanase”, Teatrul de Opereta, Teatrul de Stat din Pitesti. Angajat al Teatrului bucurestean „Giulesti”, din 1952, unde a avut o indelungata activitate teatrala, fiind apoi distribuit frecvent in filme de epoca si contemporane.
Colea Rautu a mai jucat la Teatrul National din Bucuresti si la Teatrul „C.I. Nottara”. A continuat sa joace pe scena Nationalului bucurestean, pana la venerabila varsta de 90 de ani. Dupa o viata inchinata scenei, dupa 75 de roluri interpretate in filme memorabile, Colea Rautu urca la inceputul anului 2007, pe scena TNB-ului, in spectacolul de teatru „Azilul de noapte”.
La Teatrul „Mundi” a jucat in „Poate Eleonora”, de regretatul Gellu Naum, in regia lui Al. Tocilescu, iar la teatrul radiofonic a putut fi ascultat, ani de zile, in piesele transmise pe calea undelor.
A colaborat cu majoritatea regizorilor de film, care au creat din anii 1950 si pana acum, jucand in aproximativ 80 de filme, dintre care amintim: „La Moara cu noroc” (1956), „Bijuterii de familie” (1957), „Setea” (1960), „Lupeni ’29 „(1962), „Neamul Soimarestilor” (1964), „Rascoala” (1965), „Castelanii” si „Vremea zapezilor” (1966), „Rapirea fecioarelor” (1967), „Haiducii lui Saptecai” si „Mihai Viteazul” (1970), „Facerea lumii” si „Zestrea Domnitei Ralu” (1971), „Apasii” (1972), „Chemarea Aurului” si „Ultimul cartus” (1973), „Stefan cel Mare – Vaslui 1475” (1974), „Singuratatea florilor” (1975), „Toate panzele sus!” (serial TV, 1976), „Razboiul de Independenta” (1977), „Ultima noapte de dragoste” (1979), „Capcana mercenarilor” (1981), „Mireasma ploii tarzii” (1984), „Noi, cei din linia intai” (1985), „Cautatorii de aur” (1986), „Mircea” (1988), „Cel mai iubit dintre pamanteni” (1992), „Chira Chiralina” (1993), „Triunghiul mortii” (1999).
A publicat diferite articole de film si de teatru. Este membru al Uniunii Cineastilor si membru al Uniunii Teatrale din Romania. Printre distinctiile artistului pot fi enumerate titlul de Artist emerit, Premiul de Stat, Premiul la Festivalul de film Karlovy-Vary, Premiul Festivalului de film de la Moscova. In 1988 a obtinut Premiul Asociatiei Cineastilor din Romania pentru intreaga activitate, iar pe 14 mai 2002 a fost distins cu Premiul de Excelenta in Cinematografia Romaneasca.