„Suntem intr-o perioada a istoriei cu multe furtuni, cu crize de identitate, crize economice. (…) Oamenii se intreaba tot mai des «Cine sunt eu?», dar trebuie sa refuze raspunsurile care le sunt date de marile grupuri media, care sunt astazi micii dictatori. Am scapat de dictatura politica si am ajuns sub dictatura media”, a spus Mihaileanu. „Daca nu ne opunem, riscam sa devenim niste roboti care au o singura parere.”
Despre misiunea sa ca ambasador al programului „2008 – Anul Dialogului Intercultural”, regizorul marturiseste: „Nu putem fara identitatea celuilalt. Diversitatea este bogatia Europei. Misiunea noastra este sa dam iar incredere fiecarei culturi. Vorbesc intr-o perioada grea a istoriei despre democratie. In Europa, democratia este pusa la incercare. Vorbesc si de Franta, tara in care traiesc, unde exista niste probleme. Este, poate, vorba de lipsa de incredere”.
Mihaileanu a afirmat ca, in anii ’80, Parisul era locul in care putea vedea filmele unor cineasti europeni ca Wajda sau Polanski, ceea ce era imposibil in tari ca Romania. Cineastul este de parere ca oamenii trebuie sa inteleaga ca filmele de arta nu sunt niste productii „plictisitoare si incete”. „Efortul trebuie facut de toti. Trebuie sa promovam creatiile celorlalti. Singuri, fara presa, suntem neputinciosi”, a spus regizorul, care va incepe filmarile la Bucuresti pentru noul sau proiect, „Concertul”. Mihaileanu a spus ca filmul marcheaza intoarcerea sa la comedie. Distributia include actori din Rusia, ca Aleksei Guskov, dar si Franta – Lionel Abelanski, cu care Mihaileanu a colaborat si pentru filmul „Trenul vietii/Train de vie”, si Melanie Laurent, care a cistigat in 2007 un premiu Ceesar pentru debut, pentru rolul sau din pelicula „Je vais bien, ne t’en fais pas”, in regia lui Philippe Lioret.
Regizorul a povestit cum i-a ales pe actorii rusi: „La Moscova, la casting, toti veneau si imi spuneau ca sunt mari vedete in Rusia. Dupa 100 de afirmatii de genul acesta, nu mai crezi pe nimeni. La hotel, in hol, erau niste fetite care urcau cu tine in camera sa te mai ajute – asa ca am luat una dintre ele intr-o seara si i-am aratat fotografii cu actorii, iarsi pe cei care erau vedete i-a recunoscut. Asa ca am crezut si eu ca sunt vedete, daca ii cunoaste poporul”.
Filmele europene sint marginalizate
La rindul sau, regizorul Thomas Ciulei a declarat spus ca documentarul „Podul de flori” are succes la public deoarece are in centru un element universal – familia. „Francezii, italienii si spaniolii vad o gramada de straini care vin la ei in tara si pot aluneca spre intoleranta. Ce incerc eu sa le spun spectatorilor este sa se gindeasca ca oamenii care vin in tara la ei ar vrea sa fie in alta parte, si nu sa fie straini”. Ciulei a spus ca, recent, a semnat cu un distribuitor pentru televiziune din Franta.
Regizorul slovac Martin Repka, realizatorului filmului „Intoarcerea berzelor” – o poveste despre o fata care se intoarce din Germania in satul sau natal -, care va rula in cadrul festivalului, a spus la conferinta de presa ca si in tara lui filmele europene sunt marginalizate. „Productia slovaca de filme se confrunta cu probleme mai mari, deoarece Slovacia este o tara mai mica. Jurnalistii au avut tendinta de a distruge o productie cinematografica inainte de a aparea”.
Editia din acest an a Festivalului Filmului European reuneste, sub tema dialogului intercultural, filme din 25 de tari: Austria, Belgia, Cehia, Croatia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia si Ungaria.