Scurta istorie este o istorie sintetica si mai degraba nonconformista a literaturii romane. Scrisa de un stilistician care s-a ocupat multa vreme de istoria literara inainte de a deveni el insusi romancier, cartea de fa?a reuneste cele trei calificari ale autorului ei. La capatul unui lung sir de istorii ale literaturii romane (unele excep?ionale, altele oneste, cele mai multe anoste, adica didactic-istorizante), un stilistician se incumeta sa reciteasca venerabilele texte, preocupat fiind exclusiv de performan?a lor literara, care – in ochii lui – ramine primordial una stilistica. Descoperirile se vor dovedi de multe ori surprinzatoare. Aflam cu aceasta ocazie si ce ii pot spune scriitorii romani din secolul romantic unui romancier de la inceputul secolului XXI.
Mihai Zamfir, profesor la Facultatea de Litere a Universita?ii din Bucuresti, preda stilistica, istorie literara si literatura comparata. Debut in critica in 1962, la 21 de ani. Bursa doctorala in Franta, sub indrumarea lui Pierre Guiraud, Universitatea din Nice (1966-1967). Profesor la Universitatea din Lisabona (1972-1975). Dupa Revolu?ie, a fost Subsecretar de Stat la Ministerul Educa?iei si Cercetarii (1990-1993) si apoi Ambasador al Romaniei la Lisabona (1997-2001). In perioada 2007-2012 a fost Ambasador al Romaniei in Brazilia. Autor a numeroase sinteze, dintre care men?ionam: Proza poetica romaneasca in secolul XIX (1971), Imaginea ascunsa. Structura narativa a romanului proustian (1966), Poemul romanesc in proza (1981), Formele liricii portugheze (1985), Cealalta fata a prozei (1988), Din secolul romantic (1989), Discursul anilor ’90 (1997). Mihai Zamfir este si romancier: Poveste de iarna (1987), Acasa (1992), Educatie tirzie (2 vol., 1998-1999), Fetita (2003), Se innopteaza. Se lasa ceata (2006).