Invitati, alaturi de autor: Luminita Corneanu si Mircea Cartarescu.

 

Misterul masinutelor chinezesti este o colectie de patruzeci de povestiri interconectate si tot atatea episoade din viata unui (viitor) scriitor, nu neaparat cel care si-a pus numele pe coperta, dar nici foarte diferit de el. Patruzeci de povestiri care se pot citi asemenea unor capitole de roman si in care memoria si fictiunea, nostalgia si suferinta se completeaza reciproc pentru a forma un univers personal populat cu tot felul de creaturi, cand blande, cand fioroase, cand amuzante, cand melancolice, cand protectoare, cand reci, cand pur si simplu ciudate. 

 

„Torturat, ca noi toti, de un irepresibil sindrom Peter Pan, Florin Irimia porneste, in Misterul masinutelor chinezesti, in cautarea propriilor «à côté de chez…». Adica isi retraieste, scriind, propria copilarie petrecuta in decorul sordid al ultimului deceniu comunist, transmutand viata imediata a copilului intr-o introspectie de multe ori dureroasa. 

Caci nu atat multimea de intamplari comice si de «faze», cum ar spune Ovidiu Verdes, pe care autorul si le aminteste, povestindu-le cu un talent si o placere evidente, sunt partea cea mai intensa a cartii, ci cautarea obsedanta a vechilor traume, a crapaturilor din portelan, a punctelor freudiene de calcifiere din propria biografie, atata vreme refulate, prin care autorul isi citeste, ca-n liniile din palma, viata actuala. Florin Irimia nu cauta copilul pierdut, copilaria pierduta, ci, prin ele, se cauta pe sine insusi. In acest proces, fictionalizarea, mergand pana la construirea amintirilor-paravan si la modelarea intamplarilor in sens estetic, este uneori evidenta si necesara: un cosmar stravechi, cu mama care-si decapiteaza fiul, e retrait in realitate odata cu moartea tragica a acesteia. O intamplare de o mare cruzime, cea a descoperirii de catre copil a jucariilor care nu erau pentru el, il aduce-n lumina pe tata, marele histrion al cartii, cel care schimba masti si femei ca un prestidigitator. Ei sunt cu adevarat eroii «misterelor» lui Florin Irimia, drama divortului parintilor (mai curand pusa-n scena decat cu adevarat rememorata) e adevarata miza, de o tristete de multe ori insuportabila, a cartii sale. 

Dincolo de toate acestea, povestirile din volum respira o ingenuitate, o naturalete, o lipsa de fasoane literare care mie mi-au amintit de cartile lui Cezar Paul-Badescu si mi-au placut mult. Sper sa placa si cititorilor.“ (Mircea Cartarescu)

 

Florin Irimia (n. 1976, Iasi), lector doctor la Facultatea de Litere a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iasi. Semneaza cronici literare incepand cu anul 2001 in calitate de colaborator al revistelor „Observator cultural“, „Noua literatura“, „Dilemateca“, „Romania literara“, „Timpul“ si „Suplimentul de cultura“. In 2009 debuteaza ca prozator in revista „Noua literatura“ (sub pseudonimul Eduard Tautu), iar in 2011 publica romanul de debut, Defekt, la Editura Brumar. Este prezent in antologia Alerta de grad zero in proza scurta romaneasca actuala (editor Igor Ursenco), aparuta la Editura Herg Benet. A mai publicat proza scurta in revistele „Familia“, „Timpul“, „Zona literara“, precum si in „Ziarul de Iasi“. La Editura Polirom i-au mai aparut romanele O fereastra intunecata (2012) si Cateva lucruri despre tine (2014).