Joi, 10 octombrie 2019, ora 19.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ din București are loc în premieră Gala Premiilor AgențiadeCarte.ro, un eveniment inclus în a VIII-a ediție a celui mai divers maraton cultural în aer liber: Strada de C’Arte. Evenimentul este sprijinit financiar de Ministerul Culturii și Identității Naționale și va fi înregistrat de Radio România Cultural. Laureații Premiilor AgențiadeCarte.ro au fost desemnați de un juriu din care fac parte scriitorul Dan Mircea Cipariu, directorul AgențiadeCarte.ro, conf.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), și prof.univ.dr. Caius Dobrescu.
În perioada 1-31 august 2019, cititorii AgențiadeCarte.ro au putut vota cele patru secțiuni de nominalizări de carte – poezie (4280 de voturi), proză (2750 de voturi) , critică literară/ teorie literară/ istorie literară (1007 voturi) și eseistică/ memorialistică/ publicistică (1101 de voturi) – cărți apărute în anul editorial 2018.
La poezie pentru primele trei locuri au fost Cosmin Perța, Cântec de leagăn pentru generația mea, Paralela 45, Andrei Novac, Prin închisori și prin libertate, Editura Cartea Românească, și Robert Șerban, Tehnici de camuflaj, Editura Tracus Arte.
La proză primii trei au fost Mircea Daneliuc, Cele mai tâmpite momente, Polirom, Radu Părpăuță, Rămas-bun, Polirom, și Gabriela Adameșteanu, Fontana di Trevi, Polirom.
La critică literară/ teorie literară/ istorie literară, primii trei au fost Gheorghe Lăzărescu, Caragiale, o lume într-o operă, Herg Benet, Paul Cerna, Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice, Polirom, și Ovidiu Pecican, Pavel Chihaia – aventurile vocației, Editura Mega.
Secțiunea eseistică/ memorialistică/ publicistică a avut următorul vot pentru primele trei preferințe: Ion Vianu, Între violență și compasiune, Polirom, Marius Oprea, Rola 800. Omul care a umilit Securitatea, Corint, și Valeriu Gherghel, Roata plăcerilor, Polirom.
Gala Premiilor AgențiadeCarte.ro se va încheia cu un recital de muzică și poezie susținut de Maria Răducanu și Robert Șerban.
Amfitrion: Dan Mircea Cipariu.
Producător: Anamaria Spătaru.
Afișul și diplomele galei sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu.
Intrarea este liberă.
Laureații Premiiilor AgențiadeCarte.ro
Premiul Cartea de poezie a anului 2018: Robert Șerban pentru Tehnici de camuflaj, Editura Tracus Arte.
Premiul Cartea de proză a anului 2018: Gabriela Adameșteanu pentru Fontana di Trevi, Editura Polirom.
Premiul Cartea de critică literară, istorie literară și teorie literară a anului 2018: Paul Cernat pentru Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice, Editura Polirom.
Premiul Cartea de eseistică, memorialistică și publicistică a anului 2018: Marius Oprea pentru Rola 800. Omul care a umilit Securitatea, Editura Corint.
Gabriela Adameșteanu, absolventă a Facultății de Litere, redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (până în 1985) și lector la Cartea Românească (până în1990). Redactor-șef al revistei „22“ (1991-2005) și al suplimentului „Bucureștiul cultural“ (2005-2013). Premiul Hellman-Hammett pentru jurnalism atribuit de Human Rights Watch (2002). Vicepreședintă (2000-2004) și apoi președintă a Centrului PEN Român (2004-2006). Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Președintă de onoare a primei ediții a Premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2014). Romanele ei au primit numeroase premii naționale, sunt constant reeditate, au fost traduse în 16 limbi, la edituri mari (Gallimard, Aufbau Verlag) și bine primite de critica internațională: Drumul egal al fiecărei zile, 1975; Dimineață pierdută, 1984; Întâlnirea, 2007; Provizorat, 2010. Sub tipar la Polirom se află cel mai recent roman, Fontana di Trevi, care încheie așa numita „trilogie a Letiției“. A mai scris proză scurtă (Dăruiește-ți o zi de vacanță, 1979; Vară-primăvară, 1989, Gara de Est, 2008), două volume de jurnalism (Obsesia politicii, 1995; Cele două Românii, 2000), un volum de memorialistică (Anii romantici, 2014). Romanul Dimineață pierdută a fost dramatizat și pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra (decembrie 1986 – februarie 1990), într-un spectacol devenit clasic. Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Președintă de onoare a primei ediții a Premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2014). Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia al revistei „Observator cultural“.
Paul Cernat (n. 1972), unul dintre cei mai cunoscuți critici literari din noua generație, este conferențiar doctor la Facultatea de Litere a Universității din București și cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“ din București al Academiei Române. A publicat în ultimele două decenii peste 1.500 de articole, cronici literare, eseuri și studii. Autor a zeci de prefețe și postfețe, colaborator la zeci de volume colective cu profil de istorie literară, istoria ideilor și studii culturale. Volume de autor: Contimporanul. Istoria unei reviste de avangardă (Ed. ICR, 2007), Avangarda românească și complexul periferiei. Primul val (Ed. Cartea Românească, 2007), Existențialismul românesc interbelic (Ed. Muzeului Național al Literaturii Române, 2013), Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice (Polirom, 2018). A publicat, împreună cu Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir volumele În căutarea comunismului pierdut (Ed. Paralela 45, 201), O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (Polirom, 204), Explorări în comunismul românesc (vol. I, Polirom, 2004), Explorări în comunismul românesc (vol. II, Polirom, 2005), iar împreună cu Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir, Explorări în comunismul românesc (vol. III, Polirom, 2008). Împreună cu Andrei Ungureanu a publicat romanul fantasy Războiul fluturilor (Polirom, 2005), iar împreună cu Alexandru Matei volumul epistolar de eseuri politice Douăzeci de ani după. Alternative și provocări (Ed. Adenium, 2015).
Marius Oprea (n. 1964) este istoric și scriitor. A fondat în 2005 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, a fost consilier al președintelui Emil Constantinescu și al prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu, pe probleme de securitate națională. Este licențiat în istorie la Universitatea din București, cu specializări în arheologie și istorie medie românească, și doctor în istorie contemporană a României (2002) al aceleiași universități, cu tema Rolul și evoluția Securității (1948-1964). A publicat numeroase articole și lucrări despre istoria poliției politice din România, care au apărut în presă sau au fost incluse în culegeri de studii și publicații academice. A publicat mai multe cărți de istorie; între altele, Moștenitorii Securității (2004); Zorba și Catedrala (2006); Adevărata călătorie a lui Zahei. V. Voiculescu și taina Rugului Aprins (2008, 2019), Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente (1949-1989) (2002, premiul Asociației Editorilor din România pentru cea mai bună carte de istorie a anului); Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Brașov (în colab., 2002, 2017); Securiștii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poliție politică (coord., 2002); Chipul morții: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului (2006); Bastionul cruzimii. O istorie a Securității (1948-1964) (2008); Șase feluri de a muri (2009, premiul revistei „Observator cultural“), Mafia arabă de la Ceaușescu la Iliescu (2016) și Studiu de fezabilitate pentru Mântuire. 101 povestiri despre România (2019). A publicat cărți de poezie (Solo de tamburină, 1999, America! America!, 2008, Întâlnire cu Apostol, 2012, Rețeta fericirii, 2015) și două romane, Turma păstorului mut (2016) și Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit (2017), cel din urmă primind premiul „Ion Hobana“ pentru literatură SF. A scris și scenariile a două filme documentare, regizate de Nicolae Mărgineanu (Execuția și Patru feluri de a muri), care reflectă principala preocupare din ultimul deceniu și jumătate ca expert arheolog, anume aceea de identificare a rămășițelor celor care au fost uciși de Securitate sau au murit în lagăre și penitenciare.
Robert Șerban (n. 1970) este scriitor, jurnalist și editor. Absolvent al Facultății de Arte și Design și al Facultății de Construcții, ambele din Timișoara, oraș în care trăiește. Este președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara. Realizator și moderator al emisiunii culturale Piper pe limbă, difuzată de TVR Timișoara și TVR 3, și redactor al revistei „Orizont“. A publicat 20 cărți de beletristică, majoritatea de poezie, pentru care a primit mai multe premii literare. A fost invitat la festivaluri internaționale de literatură și a susținut lecturi publice din creația sa în Serbia, Germania, Elveția, Austria, Ungaria, Israel, Polonia, Ucraina, Cehia, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Belgia, Danemarca, China. Poeziile i-au apărut în antologii, publicații ori volume proprii în limbile germană, sârbă, maghiară, poloneză, cehă, engleză, spaniolă, franceză, italiană, olandeză, macedoneană, daneză, norvegiană, ebraică, suedeză, arabă, ucraineană, idiș etc.
Juriul Premiilor AgențiadeCarte.ro
Dan Mircea Cipariu (n. 1972), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial în 1999. În 2007, volumul său de poeme Tsunami (Editura Brumar, 2006) a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008 a inițiat și coordonat proiectul ,,Scriitori pe Calea Regală“, iar din 2009 proiectul „Maratonul de poezie și jazz“. Între 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului“. Este fondatorul și președintele asociației Euro CulturArt, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202“, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este directorul www.AgențiadeCarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012“.
Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, conferențiar univ. dr. la Universitatea Hyperion din București, specializat în istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: Teatru la Muzeu – producție de spectacole pe texte de Matei Vișniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Național din Cluj, regia Mihai Măniuțiu; Neguțătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al serilor de poezie și muzică ale MNLR – lecturi publice ale poeților contemporani însoțite de muzică; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring“, București – împreună cu Mircea Tiberian etc. Coproducător al Maratonului de Poezie și Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociației Scriitorilor din București. În pregătire: Resurecția oratoriei și antiteatrul.
Caius Dobrescu (n. 1966) a făcut parte din Grupul de la Brașov, ce l-a avut ca mentor pe Alexandru Mușina. Beneficiază între 1990 și 1991 de bursă Herder la Universitatea din Viena. Doctor în Litere (1999), este profesor universitar la Universitatea București. După debutul în volumul colectiv Pauză de respirație (1991, împreună cu Andrei Bodiu, Marius Oprea și Simona Popescu), a publicat patru volume de poezie: Efebia (1994), Spălându-mi ciorapii (1994), Deadevă (1998) și Odă liberei întreprinderi (2009), a cărei traducere în limba germană, Ode an die freie Unternehmung, a primit Premiul orașului Münster pentru poezie europeană. A mai publicat cinci volume de eseuri și studii critice și șapte romane: Balamuc sau pionierii spațiului (1994), Teză de doctorat (2007), Euromorphotikon (2010, roman în versuri), Minoic (2011) și seria Vlad Lupu publicată de Crime Scene Press.
*******
Maria Răducanu este „o apariție fără precedent – sunetul ei pur nu se aseamănă cu sunetul nimănui, deși ea cântă melodiile Mariei Tănase, dar și alte cântece din folclorul românesc, dar și fadoul portughez și cântecele de jale și bucurie, în alte limbi, posedând geniul de a «cânta» în diferite dialecte, de a fraza limba ca un poet. Și coregrafia ei este pură și personală, o siluetă amintind Rugăciunea lui Brâncuși“, a scris Gabriela Melinescu.
******
În perioada 9-13 octombrie 2019, BCU „Carol I“ în parteneriat cu Fundația Universitară „Carol I“ și MNLR organizează ediția a VIII-a a Strada de C’Arte, cu cinci zile de concerte, tango flashmobs, șase expoziții, șase proiecții de film, trei conferințe, două lansări de carte, lecturi publice cu peste 20 de poeți, dezbateri, trei ateliere pentru copii, tururi ghidate, precum și un târg de carte.