Cu o saptamina inainte de anuntarea laureatului Nobel pentru literatura, mediile literare din lume au lansat speculatii privind numele celui care va primi distinctia.
Academia Suediei a anuntat, oficial, ca numele premiatului Nobel pentru literatura va fi cunoscut joi, 9 octombrie, asa cum era prevazut, punind capat astfel disputei dintre Horace Engdahl, secretarul permanent al Academiei si oamenii de litere din Statele Unite, informeaza AFP.
Intr-un interviu acordat pe 1 octombrie, Engdahl afirmase ca data anuntarii laureatului pentru literatura ar putea fi decalata, membrii juriului neajungind la un acord in privinta finalistului.
Presa suedeza vehiculeaza numele romancierului Jean-Marie Gustave Le Clezio, laureat al premiului Renaudot in 1963, dar si pe cel al algerienei de limba franceza Assia Djebar (Fatima-Zohra Imalayen). Kerstin Lundberg, specialist in literatura pentru radio-ul suedez, il vede pe francez favorit in cursa pentru Nobel, mai eles ca „Franta nu a mai cistigat premiul de mult timp.”
Coordonatoarea paginilor culturale din cotidianul suedez „Dagens Nyheter”, Maria Schottenius, pune pe lista posibililor laureati si numele scriitoarei germane de origine romana Herta Muller (foto).
Alti autori despre care se vorbeste in mediile literare, ca fiind pe lista scurta a Nobelului, sunt poetul sirian Adonis (Ali Ahmad Sadd), americanii John Ashberry si Philip Roth, israelianul Amos Oz si chiar peruvianul Mario Vargas Llosa.
Pentru al doilea an consecutiv, agentia de pariuri Ladbrokes din Marea Britanie dedica o pagina speciala pariurilor pe laureatii din literatura, unde favorit este eseistul italian Claudio Magris, cu o cotatie de 3/1, urmat de Amos Oz.
Herta Muller s-a nascut intr-o familie de svabi din Banat, dar a emigrat in Germania in 1987, dupa ce legaturile ei cu studentii si scriitorii de limba germana din Aktionsgruppe Banat intra in atentia Securitatii. Mama scriitoarei a fost deportata intr-un lagar din Uniunea Sovietica, astazi pe teritoriul Ucrainei.
Intrebata, la ICR, anul trecut, daca premiul Nobel este semnificativ pentru creatia unui scriitor, Muller spunea ca singurul atuu al acestei distinctii este suma mare de bani pe care laureatul o primeste, nicidecum recunoasterea literara.
Herta Muller a debutat cu „Niederungen” („Tinuturi joase”), care a aparut insa incomplet in editia din romana din 1982. Comunitatea academica germana a nominalizat-o de doua ori pentru Nobel si i-a acordat premiul orasului Berlin. Herta Muller a fost distinsa cu Premiul european pentru literatura „Prix Aristeion” si cu Premiul international pentru literatura IMPAC Dublin, pentru cartea „Animalul inimii”, tradusa si in limba romana de editura Polirom, in 2006.
Tema comunismului si cea conexa, a opresiunii individului se regasesc ca leitmotive in cartile scriitoarei, dar si in constiinta acesteia. In luna iulie, Herta Muller publica o scrisoare deschisa, in Frankfurter Rundschau, in care isi exprima indignarea ca fosti colaboratori ai aparatului represiv din Romania, Andrei Corbea-Hoisie si Sorin Antohi, sint invitati la Scoala de vara ICR din Germania. In aceeasi zi in care scriitoarea publica scrisoarea, Richard Wagner scrie articolul „A invata de la turnatori”, cu subtitlul „Institutul Cultural Roman adreseaza invitatii colaboratorilor Securitatii. Ar putea fi o intrunire interesanta – sau totul va fi din nou ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic?” in „Der Tagesspiegel”.
Premiul Nobel pentru literatura, in valoare de 10 milioane de coroane suedeze (echivalentul a 1,02 milioane de euro) este decernat din 1901, primul laureat fiind francezul Rene Francois Armand Prudhomme (Sully Prudhomme), poet si filosof. Laureatii sunt anuntati in luna octombrie, in fiecare an, iar premiile sint decernate in luna decembrie, in cadrul unor ceremonii fastuoase.