UPDATE: RADEF RomaniaFilm va fi privatizata in lunile octombrie-noiembrie, a declarat, joi, 6 martie, Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii si Cultelor, la inceputul discutiei cu cineastii despre noua strategie nationala a cinematografiei.
Intr-o prima faza, pina la data de 31 august 2008, potrivit ministrului, se vor transfera o serie de sali de cinema din administrarea RADEF in administrarea autoritatilor locale “cu obligatia de a le mentine destinatia timp de zece ani si de a le moderniza”.
In a doua faza, urmeaza privatizarea propriu-zisa. Ministrul a precizat ca, in urma cu doua saptamini a trecut prin Guvern o Ordonanta de Urgenta referitoare la RADEF. Aceasta prevede reorganizarea Regiei Autonome a Distributiei si Exploatarii Filmelor „RomaniaFilm” Bucuresti – RADEF intr-o societate comerciala pe actiuni care va prelua patrimoniul regiei, inclusiv bunurile proprietate privata a statului, aflate in administrarea acesteia.
„Privatizarea se va face sau prin vinderea intregii retele de distributie unui singur investitor privat, fie prin pachete pe regiuni, cite cinci-sase sali de cinema”, a spus Iorgulescu, precizind ca vinzarea se va face prin licitatie cu strigare.
Noua strategie nationala pentru dezvoltarea cinematografiei romanesti in 10 puncte
Restructurarea Centrului National al Cinematografiei si acordarea de facilitati fiscale investitorilor interesati de productia, promovarea sau distributia filmelor se numara printre cele zece puncte ale strategiei pentru cinematografia romana, dezbatuta joi, 6 martie, incepind cu ora 11, la Ministerul Culturii, informeaza NewsIn. La dezbatere participa, alaturi de ministrul Iorgulescu, Demeter Andras Istvan, secretar de stat, Eugen Serbanescu, directorul general al CNC, Maxim Meca, directorul general al RADEF, regizorii Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Radu Gabrea, Corneliu Porumboiu, Alexandru Solomon, Laurentiu Damian, producatorii Dinu Tanase, Daniel Mitulescu, Vlad Paunescu, Bogdan Moncea, Cristian Comeaga, managerul Kodak Cinelabs, Cornelia Popa, critici de film, juristi, economisti.
“Accesul presei este permis pe toata durata lucrarilor, fara insa ca reprezentantii mass-media sa poata interveni in discutii. La sfirsitul dezbaterii participantii vor putea oferi declaratii si interviuri, in functie de disponibilitatea fiecaruia”, se precizeaza intr-un comunicat al MCC.
16 dintre cele mai importante nume ale cinematografiei romanesti (printre care Nae Caranfil, Tudor Giurgiu, Florin Iepan, Catalin Mitulescu, Cristian Mungiu, Radu Muntean si Corneliu Porumboiu) au pus pe hirtie o strategie in zece puncte pentru dezvoltarea cinematografiei autohtone care, in ciuda succeselor obtinute pe plan international, are cei mai putini spectatori de cinema pe cap de locuitor din Europa (0,13, fata de media europeana de 1,9), dupa cum informeaza NewsIn. Primul punct al dezbaterii va face referire la restructurarea Centrului National al Cinematografiei (CNC), care functioneaza, in prezent, ca „un gestionar mai mult sau mai putin priceput al fondului cinematografic prin concursurile de proiecte – preocupat sa respecte cerinte formale prevazute in legislatie decit sa aiba o viziune asupra dezvoltarii cinematografiei romane”, se arata intr-o scrisoarea deschisa a celor 16, citata de NewsIn.
„100 de sali de cinema functionale ar trebui sa constituie un obiectiv minimal pe termen scurt”
Un alt scop al strategiei este cresterea numarului de sali de cinematograf, pentru ca de la peste 450 de sali de cinema, inainte de 1989, Romania a ramas cu mai putin de 50 functionale. „O suta de sali de cinematograf functionale ar trebui sa constituie un obiectiv minimal pe termen scurt”, considera semnatarii scrisorii.
Acordarea de facilitati fiscale pentru investitorii privati interesati de productia, distributia sau difuzarea de filme este, de asemenea, o prioritate a strategiei, dar si initierea unor programe pentru a educa tinerii sa aprecieze cinematografia.
Cineastii considera necesara si implicarea posturilor de televiziune in sprijinirea cinematografiei nationale, prin finantarea unor productii, dar si prin stabilirea unor reguli pentru difuzarea filmelor in prime time, la televiziunile generaliste, pentru a nu descuraja mersul la cinematograf.
Romania are nevoie si de programe de specializare in „meseriile cinematografice”, inexistente in prezent, de la „producator sau masinist, pina la manager de sala”, dar si de masuri impotriva pirateriei.
Este necesara si crearea unor fonduri speciale pentru a promova filmele nationale, atit in tara cit si in strainatate.
Ultimul punct este „salvarea Arhivei Nationale de Film”, care functioneaza in prezent in regim de avarie, nu are bani pentru a face investitii in tehnologie de arhivare digitala si nici conditii de depozitare pentru filme.