Numele lui Jean-Marie Gustave Le Clezio, in virsta de 68 de ani, era vehiculat intens miercuri seara, mai ales in mediile franceze, ca fiind un potential cistigator. A fost premiat pentru ca este „scriitorul desprinderii, al aventurii poetice si extazului senzual, exploratorul unei lumi umane aflate deasupra si dedesubtul civilizatiei predominante”, a precizat Comitetul Nobel.
Le Clezio a inceput sa scrie la virsta la care alti copii merg in clasa I. A devenit faimos la 23 de ani, cu primul sau roman, „Procesul verbal”, care a fost nominalizat pentru Premiul Goncourt si pentru care a primit premiul Renaudot in 1963. De atunci a publicat aproximativ 50 de titluri, inclusiv povestiri, romane, eseuri.
Cariera sa poate fi impartita in doua perioade principale:
– Din 1963 pina in 1975, Le Clezio a explorat teme precum nebunia, limbajul sau scriitura, dedicindu-se experimentarilor formei, influentat de contemporani ca Georges Perec sau Michel Butor. Imaginea publica a lui Le Clezio a fost cea a unui inovator si a unui rebel, fiind omagiat de Michel Foucault si Gilles Deleuze.
– La sfirsitul anilor ’70, stilul sau a suferit o schimbare drastica. A renuntat la experimentare, abordind teme precum copilaria, adolescenta sau calatoriile, atragind mai multi cititori. In 1980, Le Clezio a fost primul cistigator al nou-creatului Prix Paul Morand, acordat pentru romanul „Desert” de catre Academia Franceza.
„Europa este centrul lumii literare”
Anul acesta, in jurul Nobelului pentru literatura s-a nascut o intreaga polemica, legata de asa-zisul antiamericanism al Academiei sudeze, care ar bara calea unor mari nume ale literaturii de peste Ocean, cum ar fi Philip Roth. Cistigatorul a fost anuntat de catre secretarul permanent al Academiei suedeze, Horace Engdahl, care are rolul decisiv in alegerea finala a laureatului.
Presa internationala a redat si dezbatut pe larg in ultimele zile declaratiile pe care Engdahl le-a facut intr-un interviu acordat agentiei Associated Press in care i-a criticat pe autorii nord-americani. El ii considera excesiv influentati de cultura de masa, in timp ce literatura de peste Ocean i se pare „prea izolata, prea insulara”.
„Statele Unite sint prea izolate. Nu traduc suficient si nu participa la marele dialog al literaturilor. Aceasta ignoranta limiteaza”, a spus Engdahl, adaugind: „Exista literatura de calitate in toate marile culturi, dar nu se poate scapa din vedere faptul ca Europa, intotdeauna, este centrul lumii literare”.
Unii observatori nu au exclus insa ipoteza ca aceste declaratii-soc ale secretarului permanent al Academiei suedeze sa fi fost facute inadins, pentru a deruta, iar in realitate autori americani precum Philip Roth, Joyce Carol Oates, John Updike, John Ashbery sau Don DeLillo sa-si pastreze sansele intacte de a obtine joi prestigiosul premiu.
Ce-i drept, in ultimii ani laureatii au fost, in marea lor majoritate, europeni. Anul trecut Nobelul a fost obtinut de romanciera britanica Doris Lessing, iar ultimul american recompensat cu Nobelul pentru literatura a fost romanciera de culoare Toni Morrison, in 1993.
Anul acesta, scriitorul francez Jean-Marie Gustave Le Clezio, romanciera germana de orgine romana Herta Muller, poetul sud-coreean Ko Un sau algeriana Assia Djebar, membra a Academiei franceze, au fost printre cele mai vehiculate nume in cercurile literare suedeze ca favorite la cistigarea premiului, potrivit AFP. La casele de pariuri cotatiile indicau o alta ordine a sanselor. Astfel, pozitia de mare favorit o ocupa eseistul italian Claudio Magris, urmat de poetul libanez care publica sub pseudonimul Adonis, de scriitorul israelian Amos Oz si de romanciera americana Joyce Carol Oates. Printre alti posibili cistigatori erau enumerati australianul Les Murray, peruanul Mario Vargas Llosa, japonezul Haruki Murakami sau italianul Antonio Tabucchi.
Premiul Nobel pentru literatura, in valoare de 10 milioane coroane suedeze (echivalentul a 1,02 milioane euro), este decernat din 1901, primul laureat fiind francezul Rene Francois Armand Prudhomme (Sully Prudhomme), poet si filosof. Laureatii sint anuntati in luna octombrie, in fiecare an, iar premiile sint decernate in luna decembrie, in cadrul unor ceremonii fastuoase. Deliberarile Academiei Regale suedeze au loc in cel mai deplin secret, nefiind disponibila o lista de „nominalizati”.
Nicolae Breban il prefera pe Saul Bellow
Scriitorul Nicolae Breban a declarat pentru NewsIn ca proaspatul laureat al Nobelului pentru literatura, Jean-Marie G. Le Clezio, este intr-adevar unul dintre cei mai importanti scriitori ai lumii, dar ca exista si alti autori care ar fi meritat sa fie premiati de catre Academia suedeza.
„Le Clezio este, intr-adevar, unul dintre cei mai importanti scriitori ai lumii si a fost premiat pentru noua directie din literatura contemporana. Eu unul, insa, l-as fi preferat in locul lui pe Michel Tournier”, a declarat pentru NewsIn scriitorul.
Nicolae Breban a afirmat ca polemica legata de asa-zisul antiamericanism al Academiei sudeze nu are temei si nu se regaseste si in rindul autorilor tineri din Romania. „Exista, mai degraba, o atitudine pro-americana in rindul scriitorilor tineri din Romania, iar eu unul il prefer pe Saul Bellow„, a mai adaugat scriitorul.