Marți, 4 decembrie, la ora 18.00, îl puteți întâlni pe unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori europeni ai momentului la Café Verona București (Cărturești, subsol), unde va avea un dialog cu Adela Greceanu și Matei Martin. Dialogul va fi transmis live de către Radio România Cultural (emisiunea „Timpul prezent“), așa că vă rugăm să nu întârziați. Evenimentul începe la 18.00 fix. Fanii sunt invitați să-i adreseze întrebări și să ia autografe.
Jón Kalman Stefánsson este autorul Trilogiei Fiordurilor, în care au apărut romanele Între cer și pământ, Tristețea îngerilor și Inima omului, în traducerea din franceză a Magdei Răduță, colecția Biblioteca Polirom (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu).
Autorul se va afla duminică, 2 decembrie, începând cu ora 17.00, la Librăria La Două Bufnițe din Timișoara, cu prilejul aniversării a doi ani de existență a librăriei.
Între cer și pământ, un roman al despărțirii de moarte, al speranței și al maturizării
Cu o sută și mai bine de ani în urmă, pescarii Islandei știau prea bine ce se află între cer și pământ: Marea Înghețată. De-aici încolo, lucrurile erau simple: îți făceai cruce să nu te prindă furtuna, ieșeai pe mare într-o barcă de șase oameni, aruncai undițele, așteptai ca peștele să muște, trăgeai – de undițe și apoi la vâsle –, te întorceai la mal, curățai peștele, îl vindeai. Aveai apoi ce mânca, aveai cu ce plăti datoria la prăvălia din sat, aveai chiar bani pentru o sticlă de rachiu. Cu Bárður se întâmplă însă că niște cuvinte îl ucid. Mai rău: îl ucid niște versuri scrise cu o sută de ani înainte de un poet orb, despre un rai pierdut, pe care pescarul nostru vrea să le învețe pe de rost și să le pună într-o scrisoare de dragoste. Cu gândurile pradă poeziei, flăcăul uită să-și ia pufoaica atunci când iese în larg, iar la întoarcere pescarii sunt mai puțini cu unul: Bárður a murit de frig. Romanul lui J.K. Stefánsson, primul dintr-o trilogie islandeză tradusă entuziast până acum în douăzeci de țări, e însă și un roman al despărțirii de moarte, al speranței și maturizării, care nu înseamnă neapărat resemnare. Prozatorul face din celălalt erou al cărții, numit scurt băiatul, un personaj ce rămâne multă vreme în mintea cititorilor. Între cer și pământ e deopotrivă cartea cerului plumburiu, a mării nemiloase și romanul băiatului, al drumului său prin durerea de a-și fi pierdut cel mai bun prieten, în încercarea de a găsi un sens pentru ceva de neînțeles când încă n-ai împlinit douăzeci de ani – adică pentru moarte.
Tristețea îngerilor, „o saga despre supraviețuire în fiordurile neiertătoare ale Islandei.“ („The Independent“)
Când pleci să înfrunți viscolul și noaptea ca smoala, e bine să mai fie cineva cu tine. Băiatul, singurul nume pe care îl are eroul din Tristețea îngerilor, a aflat asta pe pielea lui: pustiit după moartea celui mai bun prieten, nu plecase el peste munții înzăpeziți să ducă înapoi o carte din care blândului pescar i se trăsese moartea? Acum, în volumul al doilea al trilogiei islandeze, pornește din nou la drum, într-un aprilie întunecat pe care iarna nu vrea să-l părăsească. De data aceasta nu e singur: îl însoțește pe Jens, poștașul ținutului, abia înzdrăvenit după ce fusese dezlipit, stană de gheață, din șa – îl prinsese o furtună de zăpadă pe drum. Călătoria celor doi e, ca orice călătorie, prilej de a afla mai multe despre tine însuți decât despre cel cu care mergi alături, e învățătură și descoperire. Și, când moartea pândește la fiecare pas printre trâmbele de zăpadă, călătoria e și mijloc de a prețui cât mai mult viața.
Inima omului, romanul cu care se încheie trilogia islandeză a lui J.K. Stefánsson, trilogie care i-a adus autorului său un uriaș succes internațional. Ediția engleză a romanului a câștigat în 2016 Oxford-Weidenfeld Translation Prize.
După ce și-a văzut prietenul înghețând în larg și după ce a străbătut munții viscoliți ca să înapoieze o carte aducătoare de moarte, băiatul, eroul fără nume al trilogiei lui Jón Kalman Stefánsson, încearcă din răsputeri să iasă biruitor dintr-o altă încercare: aceea a dragostei. În vara islandeză, care durează atât de puține săptămâni, băiatul nu mai trăiește decât cu gândul la părul imposibil de roșu al fetei de care s-a îndrăgostit în clipele când se zbătea între viață și moarte. Dar ea e acum departe, peste fiorduri greu de străbătut, și doar scrisorile și poezia o apropie. Până când băiatul înțelege că inimii nu i te împotrivești – și începe astfel o nouă călătorie peste ape întunecate și neiertătoare.
Jón Kalman Stefánsson, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani islandezi, s-a născut la Reykjavik, în 1963. A debutat în 1988 cu un volum de poeme; unul dintre romanele sale, Sumarljós og svo kemur nóttin (Lumina de vară, apoi se lasă noaptea), a primit în 2005 Premiul Literar Islandez pentru ficțiune. Opera sa a fost de trei ori nominalizată la Premiul pentru Literatură acordat de Consiliul Nordic, printre ai cărui laureați se numără Tomas Tranströmer, Sofi Oksanen și Kim Leine. În 2011, J.K. Stefánsson a primit prestigiosul P.O. Enquist Award, iar romanul său apărut în 2013, Fiskarnir hafa enga fætur (Peștii n-au picioare), a fost nominalizat la Man Booker International Prize și a primit premiul revistei Lire pentru cel mai bun roman străin. Între cer și pământ, primul său roman tradus în limba română, a apărut la Editura Polirom în 2014, urmat la scurt timp de Tristețea îngerilor (2016).