Sâmbătă, 19 mai, la ora 12.00, la Librăria Habitus din Sibiu, va avea loc lansarea volumului-eveniment Scrisori I (1837-1859), de F. M. Dostoievski, ediție îngrijită, traducere, note și studiu introductiv de Leonte Ivanov, volum apărut de curând în colecția Biblioteca Polirom (coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu). Ediție îngrijită, traducere, note și studiu introductiv de Leonte Ivanov.
Vor vorbi, alături de traducătorul volumului: Radu Vancu și Dragoș Varga
Evenimentul va avea loc în cadrul Colocviilor revistei „Transilvania“, ediția 2018.
„Ceea ce conferă valoare segmentului epistolar al creației dostoievskiene este, în primul rând, deosebita sinceritate a autorului, dorința de a-și deschide și despovăra sufletul de multitudinea de griji, de întrebări și contradicții… Prin scrisori, ni se dezvăluie o perspectivă largă asupra Rusiei unei întregi jumătăți de veac (anii 1830-1880), cu istoria, cu oamenii, cu zbuciumul ei, dar și o perspectivă asupra Apusului Europei, unde se resimțeau atât roadele civilizației, cât și neajunsurile ei.“ (Leonte Ivanov)
„Cel mai important lucru… este că anumite opere de artă merită efortul suplimentar de a trece peste toate impedimentele pentru a le aprecia; iar cărțile lui Dostoievski merită cu siguranță acest efort. Și asta nu doar pentru felul în care domină canonul occidental, ci tocmai în ciuda acestui lucru. Pentru că unul dintre aspectele pe care canonizarea și cursurile academice îl ignoră este că Dostoievski nu e doar valoros, ci are și umor. Romanele lui au aproape mereu intrigi excelente, cumplite și complicate și profund dramatice. Au crime și tentative de crime și poliție și dispute în familii disfuncționale și spioni, tipi duri și femei frumoase decăzute și escroci alunecoși și boli debilitante și moșteniri neașteptate și ticăloși mieroși și trădători și târfe…“ (David Foster Wallace)
Feodor Mihailovici Dostoievski (1821-1881), unul dintre cei mai importanți și mai influenți scriitori ai lumii, s-a născut la Moscova, unde tatăl său a lucrat o vreme ca medic la Spitalul Mariinski. După moartea mamei, a plecat împreună cu fratele său la Sankt-Petersburg, pentru a urma cursurile Academiei Tehnice Militare. În 1846 a publicat romanul epistolar Oameni sărmani, atrăgând imediat atenția criticilor, care au văzut în el un nou Gogol. Momentul crucial al vieții scriitorului l-a reprezentat însă anul 1849, când a fost arestat și condamnat la moarte pentru legăturile sale cu un grup subversiv de intelectuali liberali din Cercul Petraşevski. Abia în ultima clipă sentința i-a fost comutată de țar la deportare și muncă silnică. După revenirea la Sankt-Petersburg și-a reluat activitatea literară. A început să scrie masiv, publicând mai întâi romanul Amintiri din casa morților (1861-1862) și concepând apoi seria marilor capodopere, în care se înscriu romanele Crimă și pedeapsă(1866), Idiotul (1868-1869), Demonii (1871-1872), Adolescentul (1875) și Frații Karamazov (1879-1880), unde Dostoievski atinge deplina maturitate literară. Cărțile sale au fost traduse în toată lumea, după ele realizându-se numeroase spectacole de teatru și ecranizări celebre.