La cinci zile dupa ce a primit Premiul National pentru Arte la sectiunea Literatura, Mircea Cartarescu este convins ca l-a cistigat cinstit. „A fost un juriu ideal, de un profesionalism ireprosabil. Nu au contat, cum rar se intimpla, nici un fel de conjuncturi, ci doar valoarea literara. Faptul ca, desi date de guvern, aceste premii nu au fost politizate e absolut remarcabil”, marturiseste scriitorul in interviu. Cel mai mult se bucura ca a fost premiat (inclusiv de catre Fundatia Anonimul si revista „Romania literara”) pentru cel mai controversat volum al sau de pina acum, „Orbitor, aripa dreapta)”. Cit despre valoarea in bani a distinctiei – 25.000 de euro -, Cartarescu afirma ca „este exorbitanta si, intr-un fel, aproape indecenta”.
Nu-si doreste sa faca avere, ci doar „sa-si intretina familia in mod decent”. Planuieste sa renunte la celelalte obligatii extraliterare in urmatorii ani si sa scrie „ca la douazeci si ceva de ani”, doar pentru „placerea intranzitiva de a scrie”. Urmatoarea carte va aparea, spera el, in 2010, dar nu vorbeste despre asta, urmind o „veche si ciudat de indreptatita superstitie: ce se povesteste nu se mai scrie”. Ii plac multi scriitori, dar ii nominalizeaza doar pe cei din noua generatie: „Dintre tineri, ii prefer pe cei cu care am lucrat personal, T.O. Bobe, Razvan Radulescu, Cecilia Stefanescu, Cezar Paul-Badescu sau Ana Maria Sandu, dar imi plac mult si altii (vorbesc acum doar de prozatori): Filip Florian, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici„.
Se plinge ca in Romania nu poate scrie literatura fiindca „nu are conditii, pur si simplu”, iar duminica, pe 1 iunie, va implini 52 de ani.