Cuvintul regizorului

 

""Luna  verde"   a  aparut  din placerea de a ne cunoaste, de a a-l intilni pe celalalt.   

 

Scenariul  initial a fost  scris de mine in tinerete, iar rolul principal era gindit pentru Razvan Vasilescu cind avea  douazeci  si ceva de ani. Lucrurile s-au intimplat in asa fel incit l-am invitat pe  Razvan sa joace in acest film abia peste treizeci  si ceva de ani, in alt rol, desigur. Dar personajul "Razvan" a ramas, devenind  punctul de pornire esential pentru noul scenariu. Orice poveste are un personaj-cheie de la care pleaca totul, iar cind ceva din spiritul lui rezista peste ani, este sigur un semn bun.  

 

Studenta mea, Iris Spiridon, l-a "intilnit" pe  acel Razvan si l-a construit din nou, de data asta in lumea contemporana, intr-o lume in care tainele nu sint mai lipsite de profunzime. Din contra, noile personaje au capatat structuri noi si eu am ajuns sa decopar cu placere si curiozitate lucruri pe care nu le stiam despre lumea tinerilor de azi. Poate le intuiam doar. Si atunci cind le intuiesti, ai acea deschidere care iti da posibilitatea de a le trata cu maturitate si experienta. 

 

Razvan si prietenii sai din scenariu se intersecteaza cu un cuplu de frati, Cristi si Ioana, a caror relatie neobisnuita face trecerea spre o alta lume, mult mai ascunsa, o lume in care iubirea este profunda si periculoasa. 

 

Lumea aceasta noua s-a deschis pentru mine si in domeniul muzicii. Am avut supriza sa descopar o trupa rock considerata clasica la ora actuala, este vorba despre cei de la Placebo, a caror muzica este si marca filmului. Daca vorbim despre lucruri  speciale care se intimpla cind se face un film, cind se naste o poveste, unul din aceste lucruri a fost concertul Placebo, in care l-am descoperit pe Brian Molko, solistul trupei. Mi-am dat seama ca toate lucrurile trebuie sa se lege intre ele si ca ceva din personalitatea si expresivitatea acestui cintaret trebuie sa existe si in personajul lui Razvan. 

 

Dupa ce am asteptat  aproape patru ore in fata Arenelor Romane alaturi de tinerii fani entuziasmati, l-am privit pe Molko in timpul concertului si m-a facut sa ma gindesc la Richard al III-lea, un personaj fascinant cunoscut mie, si am inteles ca totul inseamna deschidere si putere de a intersecta lumile.

 

De aceea am invitat si actorii din generatia mea sa joace alaturi de cei tineri, pentru ca am  simtit ca lumile trebuie sa se intrepatrunda. Despre experienta de la filmari pot spune ca atunci cind povestea este puternica si trece cumva in planul metafizic, ceea ce se intimpla intre creatori si creatia lor este magie.  Daca actorii se intilnesc cu personajele in mod real si daca regizorul este acolo cu ei, sa ii ajute sa se deschida, tot ceea ce se spune ca este tainic in arta se intimpla prin noi, dincolo de vanitatea obosita si ridicola."    

 

Alexa Visarion

 

---