Initiativa studentilor Facultatii de Arhitectura din cadrul Universitatii Spiru Haret a pornit de la citeva cuvinte cheie, ce descriu problemele curente ale Bucurestiului: zona verde ? locuire ? apa ? plimbare ? limite ? ecranare ? strada ? obiecte ? parcari ? catedrala ? dezindustrializare ? centru ? topografie ? cimpuri ? piata ? cultura ? cartier ? mobilitate.
"Am privit Bucurestiul prin ochii a 13 studenti arhitecti, cu media de virsta de 24 de ani. Etatea lor este importanta deoarece ei reprezinta noua generatie de utilizatori, avind spiritul critic si entuziasmul necesare ameliorarii starii de fapt. Dintre cei 13, 5 sunt bucuresteni, iar restul locuiesc si il cunosc de 5 ani, de la inceputul studiilor lor universitare", a declarat coordonatorul proiectului, arh. Maria Duda, lect. univ. drd. in cadrul Facultatii de Arhitectura a Universitatii Spiru Haret.
Participantii la proiect au lucrat in cinci echipe, fiecare alegind si interpretind un set de cuvinte cheie. Indrumatorii nu au intervenit pentru a impune linii generatoare in aceasta cercetare, prioritatea data diferitelor elemente fiind la alegerea studentilor.
Cele cinci proiecte, chiar daca difera ca scara de interventie, ofera orasului o baza alternativa pentru un masterplan.
- MOBILITATEA propune o structura a carei amplasare, in puncte cheie, ar regla atit problema traficului, cit si pe cea a densificarii necontrolate a spatiului construit.
- Micile PIETE PUBLICE, amplasate in zone cu inalta densitate rezidentiala, dau posibilitatea rezolvarii problemelor zonelor interstitiale si implica utilizatorii in intretinerea spatiilor publice astfel obtinute.
- STRAZILE trag un semnal de alarma privind privatizarea spatiului public si propun reabilitarea si includerea, in circuit, nu doar a caselor si curtilor abandonate din centrul istoric, dar si utilizarea intregului lot construit, atit la nivelele superioare, cit si la subsol si parter.
- LIMITELE, chiar daca sunt utopice, ofera un argument pentru intensificarea actiunilor culturale, sustinute fie de administratie, fie de agentii privati sau de organizatiile neguvernamentale.
- In final, APA propune o importanta schimbare la nivelul traficului auto privat si ofera, totodata, avantaje enorme vietii si identitatii urbane a Bucurestiului.
Lucrarile, prezentate intr-un catalog, fac parte dintr-o expozitie itineranta, deschisa publicului larg. Scopul expozitiei este, pe de-o parte, de a coopta o cit mai mare parte dintre utilizatorii orasului in procesul dezvoltarii capitalei si, pe de alta parte, de a le arata posibilitatile prin care calitatea vietii lor urbane se poate imbunatati.