Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ din Tulcea, invită publicul iubitor de istorie și arheologie dobrogeană la vizitarea expoziției Mixobarbarii din Dobrogea în contextul lumii bizantine (secolele VI-XIII), la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța din Piața Ovidiu, nr. 12.
Secolele VI-XIII însumează în Dobrogea partea de final a Antichității, perioada migrațiilor și partea de început a Evului Mediu. Aflat în granițele Imperiului bizantin, teritoriul istro-pontic intră, în a doua jumătate a secolului al VI-lea, în atenția populațiilor venite din regiunea nord-pontică, care vor copleși aproape întreaga provincie. Sfârșitul Antichității a fost urmat de o lungă perioadă de amalgamare a populației existente cu migratorii, până la marea invazie mongolă. Cu staționări mai lungi sau doar în trecere, fiecare populație migratoare (slavi, kutriguri, avari, utriguri, bulgari, maghiari, varego-kieveni, pecenegi, uzi, cumani, tătari și alte seminții antrenate de aceștia) și-a lăsat, mai mult sau mai puțin, amprenta asupra populației, culturii și istoriei provinciei.
Mixobarbaroi/ mixobarbari desemna cronicarul Mihail Attaliates populația din spațiul paristrian, „populație pe jumătate barbară“. Prin el bizantinii îi desemnau pe străinii bizantinizați (prin adoptarea limbii grecești și a religiei creștine), precum și pe bizantinii care aveau străini în linia de rudenie ascendentă. Este dificil de stabilit care și câți dintre autohtoni și migratori au fost bizantinizați și în ce măsură acest proces a fost de durată sau doar o oportunitate a momentului.
Expoziția, deschisă până pe 15 decembrie 2020 la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, reunește peste 200 de obiecte arheologice descoperite pe teritoriul Dobrogei, oferind ocazia cunoașterii unei lumi mai puțin știute și scoțând la lumină o perioadă „întunecată“ și „barbarizată“.