Legislație ambiguă, echivocă, aplicată neunitar, planuri urbanistice generale învechite, organisme de control care nu își fac datoria, lipsa specializării juridice în domeniul urbanismului, incidența crescută a litigiilor, cauzată și de faptul că oamenii au pierdut cultura negocierii – acestea ar fi cele mai importante aspecte din domeniul legislației urbanismului „contabilizate“ în cadrul dezbaterii cu tema „SOS legislația urbanismului. Modificări necesare“, care a avut loc săptămâna acesta la București.
Evenimentul, desfășurat pe 11 septembrie, de la ora 18.00, la Hotel Internațional, a avut drept punct de plecare o apariție editorială recentă: Dreptul urbanismului. Practica judiciară (două volume), de Cristina Titirișcă, Anca Stroiu și Dumitru Dobrev. Alături de reprezentanții Editurii Hamangiu și de doi dintre autori – avocatul Dumitru Dobrev și consilierul parlamentar Cristina Titirișcă –, la dezbatere au mai luat parte: Nicușor Dan, Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române și Aurelian-Marian Murgoci-Luca, Preşedintele Judecătoriei Sectorului 5.
- „Avem cantitate, și nu calitate! Instanțele sunt supra-aglomerate, fiind nevoite să judece multe dosare care sunt aproape identice“
„Urbanismul ne afectează sau ne bucură viețile, în funcție de felul în care este realizat“ – crede cunoscutul activist civic Nicușor Dan. În opinia sa, neajunsurile din sfera legislației urbanismului autohton pot fi clasificate în două mari categorii: chestiuni ce țin de instituții și aspecte ce țin de legiuitor. În ceea ce privește instituțiile, apreciază Nicușor Dan, „este inadmisibil ca un cetățean care vrea să respecte legea să ceară o autorizație și să o obțină după un an și jumătate. Nu mai zic de avize, în număr de 10-15, dintre care pe unele le ia după aproximativ șase luni“.
În plus, a adăugat Nicușor Dan, „e o lungă dispută referitoare la ce e și ce nu e public în autorizația de construire. Aceasta este o chestiunea care ar trebui reglementată, pentru că generează multe litigii. La fel cum ar trebui standardizat formatul unei autorizații de construire, să se prevadă în textul ei toate informațiile: în felul acesta, am putea vedea mai ușor corespondența dintre planurile vizate spre neschimbare și partea scrisă a autorizației“.
„Incidența mare a nelegalității face activitatea fiecăruia dintre noi să fie dominată de cantitate, și nu de calitate, instanțele sunt supra-aglomerate, fiind nevoite să judece multe dosare care sunt aproape identice. (…) Singurul condamnat pe urbanism și construcții din România este omul care a furat tablă de pe Hala Matache, atunci când clădirea era demolată“, a afirmat Nicușor Dan în finalul intervenției sale.
- „Oamenii au pierdut cultura negocierii“
Avocatul Dumitru Dobrev, coautor al volumului Dreptul urbanismului, consideră că legislația din domeniul urbanismului ar putea cunoaște o îmbunătățire semnificativă, dacă s-ar crea un mecanism jurisdicțional la nivelul autorității locale și doar controlul judiciar să se facă în instanță: „Este mai ușor să ai o comisie locală care să gestioneze litigiile care țin de servituți urbane, alipiri la calcan, subzidiri, să pună la dispoziție informații părților, să îi ajute să meargă la un mediator. Oamenii au pierdut cultura negocierii. Astăzi, de cele mai multe ori, lucrăm cu notificări prin executor judecătoresc“.
În lista neajunsurilor majore amintite de Dumitru Dobrev se numără și lipsa coerenței din legislația urbanismului: „Să luăm, spre exemplu, Bucureștiul: avem șase primării de sector, care dau autorizații, fiecare după logica proprie, autorizații dă și primăria generală… Dacă vrem coerență, ar trebui ca sectoarele să nu mai aibă competențe în zona de urbanism“.
În plus, a completat Dumitru Dobrev, ar trebui create mecanisme care să ne permită să acționăm preventiv: „Inspectoratul de Stat în Construcții ar trebui să vină să controleze autorizațiile emise de primării, să ceară intervenția prefectului pentru anulări, dacă este cazul, să aplice amenzi și, ca regulă, primăria să nu permită depășirea indicatorilor Planului Urbanistic General“.
- „Mulți cetățeni și multe companii se încăpățânează să creadă că interesul lor privat prevalează asupra interesului public“
Acesta este una dintre problemele grave care contribuie la haosul din domeniul legislației urbanismului în România, este de părere ediotorul celor două volume, Doru Pădurariu, directorul Editurii Hamangiu. Și, pentru că spețele din domeniul urbanismului ne privesc pe toți, deoarece ele ne afectează viața într-o mai mare măsură decât am fi dispuși să acceptăm la prima vedere, Doru Pădurariu a salutat cu bucurie apariția celor două volume: „Educația începe prin cărți. Iar aceasta este o carte necesară, și nu doar specialiștilor“.
- „În România ultimilor ani, societatea civilă a reacționat atunci când statul a devenit neputincios în domeniul legislației urbanismului“
Profesorul Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, unul dintre pionierii cercetărilor dedicate legislației urbanismului în România, a subliniat și el că avem nevoie de contribuția jurisprudenței, pentru a înțelege mai bine funcționarea instituțiilor și aplicarea legislației în domeniul urbanismului. Analiza actuală a jurisprudenței relevante din volumul recent publicat (peste 100 de spețe) devine cu atât mai necesară pentru specialiștii în drept, cu cât una dintre marile neajunsuri ale acestui domeniu o reprezintă faptul că magistrații nu au contact cu dreptul urbanismului în timpul studiilor universitare: „Consider noua apariție editorială foarte interesantă și foarte utilă, în același timp, deoarece ne permite să vedem, ca într-o oglindă ce s-a întâmplat în ultimii ani în urbanism, marele său merit fiind acela că avem la dispoziție, într-o formă sistematizată, marea majoritate a hotărârilor judecătorești din domeniu“.
Cel mai important aspect subliniat de profesorul Mircea Duțu în cadrul dezbaterii din data de 11 septembrie este implicarea societății civile în încercarea de reglare a cadrului legislativ din sfera urbanismului: „În România ultimilor ani, în tot haosul din legislația urbanismului, societatea civilă a reacționat, atunci când statul a devenit neputincios, instituțiile – agresive, iar contractul social tradițional s-a deteriorat; în fața pericolelor legate de schimbările climatice, de mediu, în fața dezastrului urbanistic, cetățeanul a început să-și pună întrebarea «pe cine mă mai apără?». Și atunci a început să se fie vocal, să atragă atenția asupra acestor neajunsuri“.
- „Dreptul urbanismului nu se studiază în universități“
Faptul că nu se studiază dreptul urbanismului nici în universități, nici la Institutul Național al Magistraturii este un neajuns semnat în cadrul dezbaterii și de Aurelian-Marian Murgoci-Luca, Preşedintele Judecătoriei Sectorului 5. Practica neunitară, mai ales în ceea ce privește eliberarea titlului de creanță (cota de 0,70% din cheltuielile pentru executarea construcțiilor), și felul ambiguu în care sunt aplicate sancțiunile completează, în viziunea lui în viziunea lui Aurelian-Marian Murgoci-Luca, lista problemelor importante din sfera legislației urbanismului asupra cărora ar trebui intervenit.
- „Lucrări scoase din sfera ilicitului penal și trecute în cea a ilicitului contravențional“
Consilierul parlamentar Cristina Titirișcă, coautoare a volumului, prezentă la dezbaterea din 11 septembrie, apreciază că una dintre cele mai importante probleme din domeniul dreptului urbanismului o reprezintă faptul că multe fapte de executare fără autorizație de construire a unor lucrări sunt scoase din sfera ilicitului penal și trecute în cea ilicitului contravențional.
Dezbaterea din data de 11 septembrie, prilejuită de apariția volumului Dreptul urbanismului. Practica judiciară de Cristina Titirișcă, Anca Stroiu și Dumitru Dobrev, și-a propus să încerce o inventariere a celor mai importante neajunsuri din sfera dreptului urbanismului, cu ajutorul unor specialiști cunoscuți pentru preocupările lor de cercetare și practică în acest domeniu. Autorii volumului își propun să reia dialogul pe această temă și în alte orașe importante din țară, în speranța că factorii politici decizionali vor reacționa, ajutând la punerea în ordine a celor mai importante aspecte ce țin de legislația urbanismului.